Pericolul social al faptelor penale pentru care un acuzat poate fi arestat dispare ca din minune daca acesta se declara dependent de anumite vicii. Chiar si in conditiile in care nu se face dovada cu niciun act medical ca suferi de asemenea vicii. Iata un caz de pionerat in Justitia romana, prin care un fost procuror DIICOT a scapat de arestare dupa ce a pierdut la pariuri banii ridicati la perchezitii, pe simplul fapt ca a declarat in fata instantei ca e dependent de jocuri de noroc, iar instanta l-a crezut pe cuvant retinand in motivatia sa faptul ca ”dependenta de jocuri duce la pierderea locgicii”. Ne indoim ca daca ar fi fost vorba despre un infracrtor deosebit si nu de un procuror, instanta ar fi manifestat o atare clementa. Lumeajustitiei.ro publica in premiera incheierea judecatoarei Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucuresti prin care s-a respins cererea arestarii procurorului George Margarit (foto), cu mentiunea ca aceasta nu e definitiva si a fost atacata cu recurs la Inalta Curte.

DNA a cerut arestarea procurorului George Margarit dupa ce s-a descoperit ca acesta nu a dispus masuri asiguratorii privind sumele de banii si bijuteriile ridicate cu ocazia perchezitiilor. Potrivit procurorilor DNA, Margarit ar fi folosit acesti bani in scop personal, mai exact la jocurile de noroc.

Iata ce se precizeaza in cuprinsul incheierii judecatoarei Antoaneta Nedelcu in legatura cu acest aspect:

“S-a aratat in referatul cu propunere de arestare preventiva ca prin rezolutia nr.464/P/2013 din 14.11.2013 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de MARGARIT GEORGE, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.132 din Legea 78/2000 rap. la art.246 C.p. si art. 2481 C.p. cu aplic, art.41 alin.2 Cp. (10 acte materiale), retinandu-se ca, in perioada 2012-2013, susnumitul, in calitate de procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Buzau investit cu solutionarea dosarelor nr.206/D/P/2011 si nr.209/D/P/2012, nu si-a indeplinit atributiile de serviciu referitoare la activitatea de urmarire penala in cele doua dosare si a cauzat o vatamare a intereselor legale ale mai multor persoane, invinuitul asigurandu-si implicit un avantaj patrimonial in cuantum total de 406.753 lei, 6.530 euro, 121 USD si 30 lire sterline, reprezentand sume de bani si contravaloarea unor bijuterii.

Astfel, numitul MARGARIT GEORGE nu a luat masurile legale privind dispunerea masurilor asiguratorii constand in indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra unor sume de bani si bijuterii ridicate cu ocazia perchezitiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate in dosarele anterior mentionate si nu a consemnat pe numele acestora sumele ridicate la perchezitii, sume pe care invinuitul le-a folosit creandu-i un avantaj patrimonial, dupa cum urmeaza: in cea ce priveste pe numitul S.R.A. suma de 336.236 lei, 2.380 euro, 121 USD si 30 lire sterline, pe numitul D. F. suma de 2.900 lei, pe S.C. R. CO S.R.L. suma de 14.283 lei, pe numitul M. S. suma de 900 lei, pe numitul C. S. suma de 7.616 lei, pe numitul M.s. suma de 2.165 lei, pe numitul U.G. bijuterii in valoare de 36.000 lei, pe numitul G. G. suma de 4.150 euro si 2.080 lei, pe numitul M.G. suma de 723 lei si pe numitul O.C. suma de 3.850 lei.

In data de 21.10.2013, procurorul P. N., sef al Biroului Teritorial Buzau - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la activitatile infractionale ale numitului MaRGaRIT GEORGE, procuror in cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzau care, in perioada 2012-2013, dupa efectuarea mai multor perchezitii la domiciliile unora din invinuitii cercetati in dosarele nr …. si nr. … nu a dispus luarea masurilor asiguratorii, constand in indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra sumelor de bani ridicate cu ocazia perchezitiilor, sume de bani care au fost insusite de procurorul MARGARIT GEORGE. (…) La dosarul nr…. au fost identificate doua ordonante privind luarea masurilor asiguratorii prin instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile neindividualizate ce ar fi apartinut unor societati comerciale si invinuitilor cercetati, in limita sumei de 10 milioane lei. In cele doua ordonante nu se face nici o mentiune cu privire la luarea masurilor asiguratorii in ceea ce priveste sumele de bani si bijuteriile ridicate cu ocazia perchezitiilor din data de 16.05.2013. Nu au fost identificate la dosarul cauzei documente privind consemnarea la CEC a sumelor ridicate la perchezitii. (…) Actele de cercetare au stabilit cu certitudine ca, dupa efectuarea activitatilor de perchezitie in dosarele nr. …. si nr. …, procurorul MARGARIT GEORGE nu a luat masurile legale in ceea ce priveste dispunerea masurilor asiguratorii constand in instituirea sechestrului asupra sumelor de bani si a bijuteriilor ridicate cu ocazia perchezitiilor domiciliare. De asemenea, invinuitul nu a procedat la depunerea banilor la CEC pe numele invinuitilor la dispozitia organelor de cercetare, in contradictie cu prevederile art.165 alin.2, 4, 6, 8 C.p.p. si art.142 din Regulamentul de organizare si functionare a D.I.LC.O.T., dar nici nu a luat masuri de conservarea a acestor valori, folosindu-le in interes propriu si obtinand, in acest fel, un avantaj patrimonial”.

Judecatoarea Antoaneta Nedelcu: “Sigur ca actiunile inculpatului conturate in presupuse infractiuni, din perspectiva functiei pe care a exercitat-o inculpatul, socheaza opinia publica si creeaza insecuritate si neincredere in institutia parchetului, insa comiterea acestor fapte s-a produs pe un fond cu totul special grefat pe o forma de dependenta care l-a determinat pe inculpat sa nu mai constientizeze consecintele actelor sale si sa isi distruga cariera”

Cu toate acestea, in mod surprinzator judecatoarea Antoaneta Nedelcu a decis cercetarea in libertate a procurorului George Margarit, care a si recunoscut comiterea faptelor. Judecatoarea a explicat ca Margarit este dependent de jocuri de noroc, acesta declarand in fata instantei ca isi foloseste salariul aproape in totalitate pentru a paria. In opinia Antoanetei Nedelcu, George Margarit sufera de o boala care trebuie tratata, astfel ca procurorul trebuie ajutat. Interesant este insa ca din cuprinsul incheierii nu reiese ca George Margarit ar fi depus vreun act medical din care sa reiasa ca este dependent de jocuri de noroc. De altfel, nici judecatoarea Nedelcu nu a recomandat urmarea unui tratament pentru ca procurorul sa scape de aceasta dependenta.

Iata cum a explicat Antoaneta Nedelcu decizia de a-l lasa in libertate pe procurorul Margarit:

“Inculpatul MARGARIT GEORGE a recunoscut savarsirea faptelor, aratand ca a folosit sumele de bani ridicate la perchezitii pentru a-i folosi la pariuri sportive online si ca de cativa ani foloseste salariul aproape in integralitate pentru a paria avand o dependenta de care este constient.

Analizand propunerea de arestare preventiva in conformitate cu prevederile art. 148 lit. f Cod procedura penala si art. 143 Cod procedura penala, Curtea constata ca exista indicii temeinice de comitere a faptelor retinute in sarcina sa, care rezulta din coroborarea tuturor probelor administrate in sarcina sa.

Astfel, inculpatul a comis faptele retinute in sarcina sa intr-un interval relativ mare de timp, folosind prerogativele functiei de procuror in cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Buzau in scopul obtinerii unor avantaje patrimoniale prin transformarea unui instrument legal, respectiv perchezitiile domiciliare, intr-o sursa de insusire a sumelor de bani apartinand persoanelor cercetate.

In aceste sens, Curtea constata ca inculpatul se afla in situatia prev. de art. 143 Cod procedura penala si art. 148 lit. f Cod procedura penala, acesta savarsind o infractiune pentru care exista indicii temeinice si pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani.

In ceea ce priveste existenta probelor ca lasarea inculpatului in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, se apreciaza ca nu exista elemente concrete sub acest aspect care sa justifice luarea unei masuri severe restrictive de libertate, precum luarea masurii arestarii preventive a inculpatului.

Este adevarat ca activitatea infractionala a inculpatului denota nu doar perseverenta infractionala, ci si lipsa de responsabilitate si respect fata de institutia parchetului chemata sa aplice legea si sa asigure increderea cetatenilor in integritatea si posibilitatea morala a procurorilor investiti cu asemenea atributii, insa starea de pericol concret pentru ordinea publica a fost anihilata prin aceea ca inculpatul si-a dat demisia din functie si daca inca nu s-a luat act de aceasta, este suspendat din functie.

Sigur ca actiunile inculpatului conturate in presupuse infractiuni, din perspectiva functiei pe care a exercitat-o inculpatul, socheaza opinia publica si creeaza insecuritate si neincredere in institutia parchetului, insa comiterea acestor fapte s-a produs pe un fond cu totul special grefat pe o forma de dependenta care l-a determinat pe inculpat sa nu mai constientizeze consecintele actelor sale si sa isi distruga cariera.

Evolutia profesionala a inculpatului a carui activitate a fost apreciata pe parcursul timpului vine in contradictie cu pierderea coordonatelor reale, intrucat dependenta de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curand afectiv, fiind evident ca o persoana care persevereaza timp de 5-6 ani in jocuri de noroc, trebuie mai degraba ajutata.

In acest sens, Curtea apreciaza ca scopul masurii preventive si al procesului penal prev. de art. 136 Cod procedura penala poate fi atins si prin luarea unei alte masuri preventive mai putin restrictive, cu atat mai mult ca inculpatul a manifestat o atitudine de recunoastere si regret si nu exista in niciun mod riscul alterarii probatiunii”.

* Cititi aici, integral, incheierea judecatoarei Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucuresti

foto: sursazilei.ro