Judecatorii Sofica Dumitrascu, Lucian Sandel Macavei si Maricela Cobzariu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au stabilit ca acuzatiile de luare de mita si fals intelectual aduse de catre DNA fostului primar al municipiului Craiova, actualul senator PPDD Antonie Solomon, sunt confirmate de un probatoriu complet si complex. Cei trei judecatori, care au dispus condamnarea lui Solomon la 3 ani de inchisoare pentru luare de mita si 1 an inchisoare pentru fals intelectual, arata in sentinta nr. 701 din 11 iulie 2013 ca exista probe evidente care contureaza elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita.

In aceeasi sentinta, judecatorii Sofica Dumitrascu, Lucian Sandel Macavei si Maricela Cobzariu amintesc faptul ca Antonie Solomon a refuzat sa fie testat cu aparatul poligraf. In opinia celor trei magistrati de la ICCJ, desi aceasta tehnica nu reprezinta o proba propriu-zisa, ea constituie un indiciu si reflecta atitudinea inclulpatului. In acest sens, Antonie Solomon, la fel ca orice alta persoana care se considera nevinovata, ar fi trebuit sa se foloseasca de toate mijloacele pentru a-si dovedi nevinovatia.

In ceea ce priveste condamarea la 3 ani de inchisoare pentru luare de mita si 1 an de inchisoare pentru fals intelectual, judecatorii instantei supreme mentioneaza in sentinta ca pedeapsa trebuie executata in regim de detentie, avand in vedere natura faptelor comise de catre fostul primar al Craiovei.

In acelasi dosar, magistratii ICCJ au hotarat si condamnarea omului de afaceri Cornel Penescu la 3 ani de inchisoare cu executare pentru dare de mita.

Antonie Solomon a fost trimis in judecata de procurorii DNA Pitesti in martie 2010 pentru luare de mita in forma continuata si fals intelectual. Alaturi de Solomon au fost trimisi in judecata patronul PIC, omului de afaceri Cornel Penescu, acuzat de dare de mita in forma continuata, fostul administrator al PIC, Gheorghita Pieca, acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privata, si directorul magazinului PIC din Craiova, Dragos George Stancu, acuzat de dare de mita. Procurorii au sustinut ca Antonie Solomon ar fi primit mita 50.000 de euro de la Cornel Penescu pentru eliberarea unei autorizatii de constructie si pentru a inlesni aprobarea unei cereri privind asigurarea transportului public pana in zona unde era amplasat magazinul PIC din Craiova.

Iata fragmente din sentinta penala nr. 701 a judecatorilor Sofica Dumitrascu, Lucian Sandel Macavei si Maricela Cobzariu:

“Fata de argumentele expuse, retine Inalta Curte de Casatie si Justitie ca vinovatia inculpatilor Solomon Antonie, Penescu Gheorghe Cornel, Stancu Dragos George si Pieca Gheorghita sub aspectul comiterii infractiunilor ce li se retin in sarcina, a fost dovedita mai presus de orice indoiala rezonabila, existenta faptelor fiind confirmata de un probatoriu complet si complex, fiind indeplinite toate conditiile pentru antrenarea raspunderii penale a inculpatilor.

Apararile formulate de inculpatul Solomon Antonie, in sensul achitarii sale in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a din Codul de procedura penala, pentru infractiunea de luare de mita nu sunt fondate, probele evidente de vinovatie expuse anterior contureaza elementele constitutive ale acestei infractiuni, nefiind evidentiate dubii sub aspectul existentei infractiunii.

Inalta Curte retine ca probele administrate in cauza se coroboreaza intre ele si fac dovada existentei infractiunii de luare de mita in forma continuata.

Inculpatul Solomon Antonie a solicitat sa fie audiat in fata inaltei Curti, el fiind audiat la termenul din 2 iulie 2013, insa declaratia acestuia nu are un caracter de noutate de natura sa rastoarne situatia de fapt stabilita in actul de sesizare al instantei.

Printre alte aspecte mentionate, inculpatul Solomon Antonie arata ca nu il cunostea pe inculpatul Penescu Gheorghe Cornel si ca a discutat cu acesta dupa emiterea autorizatiei de construire, afirmatie contrazisa insa de probatoriul administrat in cauza, cu referire stricta la convorbirile telefonice din care rezulta cu certitudine, avand in vedere termenii familiari folositi in timpul convorbirilor, ca acestia se cunosteau si vorbeau frecvent la telefon.

Existenta unei situatii contabile paralele tinuta de inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, unde sunt mentionate sumele date cu titlu de „comision” la Primaria Craiova, convorbirile telefonice dintre inculpatul Penescu Gheorghe Cornel si Ungureanu Vasile, Stancu Dragos George si Penescu Ilie, declaratii martori Miulescu Nicoleta sunt probe evidente de vinovatie, astfel ca apreciaza inalta Curte ca apararile formulate de inculpatul Solomon Antonie, in sensul achitarii pentru inexistenta faptei sunt lipsite de fundament”.

“Mai mult decat atat, desi i s-a cerut inculpatului Solomon Antonie sa accepte o testare cu tehnica poligraf, acesta refuzat. Este adevarat ca aceasta tehnica nu reprezinta o proba propriu-zisa insa ea constituie un indiciu si reflecta atitudinea celui testat in raport de o anumita stare de lucruri.

Ori, in aceasta situatie orice persoana care se considera nevinovata si neimplicata intr-o activitate infractionala trebuie sa uzeze de toate mijloacele si oportunitatile legale pentru a-si dovedi nevinovatia”.

“Referitor la afirmatia facuta ce martorul Mititelu Adrian in declaratia data pe parcursul procesului penal, conform careia ar fi auzit ca s-a dat suma de 20.000 de Dolari sau Euro pentru obtinerea autorizatiei de construire, din anturajul persoanelor de la SC PIC SA Pitesti, aceasta se coroboreaza cu materialul probator administrat in cauza, cuantumul sumei ce a constituit obiectul infractiunii de luare de mita, diferit de cel retinut in rechizitoriu, neavand relevanta sub aspectul existentei infractiunii ci doar sub aspectul stabilirii sanctiunii penale.

Si cu privire la acuzatia de luare de mita in legatura cu prelungirea traseului nr.13 de autobuz, apararea a solicitat a se retine ca fapta nu exista, aparare ce nu poate fi primita, argumentele expuse de Inalta Curte sub aspectul existentei acestei infractiuni fiind bazate pe probe certe de vinovatie.

Este adevarat ca membrii Comisiei de Sistematizare a Circulatiei Rutiere si Pietonale a municipiului Craiova, audiati pe parcursul procesului penal au aratat ca nu au fost influentati de vreo persoana in adoptarea hotararii de a prelungi traseul mijloacelor de transport in comun pana la HYPERMARKET-ul PIC Craiova, insa discutiile telefonice purtate intre inculpatii Solomon Antonie si Penescu Gheorghe Cornel, dintre Penescu Gheorghe Cornel cu Ungureanu Vasile Bogdan, Stancu Dragos George si Penescu Ilie, consemnarea sumei de 10.000 Euro in evidenta paralela a SC PIC SA, chiar in ziua in care inculpatul Penescu Gheorghe Cornel s-a intalnit cu Solomon Antonie in cadrul Primariei municipiului Craiova, evidentiaza vinovatia inculpatului Solomon Antonie si cu privire la acest act material al infractiunii continuate de luare de mita”.

“Cu privire la infractiunea prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 Cod penal, apararea solicita achitarea inculpatului Solomon Antonie in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d din Codul de procedura penala, solicitand a se retine ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii nici sub aspectul laturii obiective si nici cu privire la latura subiectiva.

Inalta Curte retine ca aceasta aparare nu este fondata, aspectele invocate in sustinerea acestei teze, nefiind in masura sa conduca la achitarea inculpatului de orice penalitate.

In sustinerea acestei aparari, inculpatul Solomon Antonie a invocat dispozitiile art.44 alin.3 din Codul de procedura penala, in sensul ca prin sentinta civila nr.1472 din 23 iunie 2008 a Tribunalului Dolj pronuntata in dosarul nr.4016/63/2006 s-a constatat legalitatea autorizatiei, sentinta ce a ramas definitiva si irevocabila prin decizia civila nr.1864 din 21 aprilie 2009 a Curtii de Apel Craiova.

Dispozitiile art.44 alin.3 din Codul de procedura penala, potrivit carora „hotararea definitiva a instantei civile, asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal, are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale”, nu sunt incidente in cauza cat timp retinerea acestei infractiuni a fost determinata de faptul ca in cuprinsul autorizatiei au fost mentionate elemente nereale, respectiv ca au fost atasate toate documentele necesare printre care certificatul de nomenclatura stradala, decizia de scoatere a terenului din circuitul agricol, cand in realitate aceste acte nu se aflau in documentatia inaintata primariei.

In sentinta civila mentionata se face referire la decizia nr.3 din 14 noiembrie 2006 de scoatere din circuitul agricol a terenului situat in Craiova tarlaua 23 parcela 1 dobandit de PIC SA insa la solicitarea SC KLIOS MEDIA SRL si nu la cererea SC PIC SA.

Sub aspectul laturii subiective, apararea formulata de inculpatul Solomon Antonie in sensul ca „a semnat ca primarul” nu poate determina constatarea ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive, din ansamblul probator, rezultand fara putinta de tagada, ca inculpatul Solomon Antonie era tot timpul la curent cu ceea ce se intampla in legatura cu viitorul centru comercial.

Fata de toate aceste argumente prezentate, Inalta Curte retine vinovatia inculpatului Solomon Antonie sub aspectul comiterii infractiunilor de luare de mita si fals intelectual in legatura cu o fapta de coruptie si corelativ retine si vinovatia inculpatului Penescu Gheorghe Cornel sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita in forma continuata”.

“La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului Solomon Antonie Inalta Curte va da eficienta criteriilor prev. de art.72 Cod penal, urmand sa realizeze o proportie intre gradul de pericol social al faptei si pedeapsa aplicata.

Inalta Curte va avea in vedere in procesul de individualizare a pedepsei natura infractiunilor comise, modalitatea de comitere a faptelor, calitatea in care acesta a comis faptele, respectiv aceea de ales local, calitate in care trebuia sa apere interesele cetatenilor si nu sa foloseasca o institutie a statului pentru interesele proprii.

Cu privire la cuantumul pedepsei, Inalta Curte apreciaza ca aplicarea unei sanctiuni penale egale cu minimul special al pedepsei este apta sa asigure dublul scop al pedepsei, astfel nu este definit de disp. art.52 Cod penal, avand in vedere timpul scurs de la comiterea faptelor si lipsa antecedentelor penale.

Ca modalitate de executare, Inalta Curte apreciaza ca se impune executarea pedepsei in regim de detentie, natura faptelor comise ca modalitate de executare impunand un regim privativ de libertate”.

* Cititi aici sentinta prin care judecatorii ICCJ l-au condamnat pe Antonie Solomon la 3 ani de inchisoare cu executare