Lumeajustitiei.ro prezinta neregulile descoperite de Curtea de Conturi la institutiile din sistemul de justitie. Inspectorii au constatat, in urma controalelor care au vizat anul 2012, deficiente la Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, PICCJ sau Institutul National al Magistraturii.

Astfel, potrivit Raportului Curtii de Conturi pe anul 2012, intocmit in decembrie 2013, la Ministerul Justitiei, a fost semnalata acordarea unor sporuri si compensatii contrar prevederilor legale, iar la Ministerul Public au fost descoperite inadvertente referitoare la calitatea de ordonator a DNA si DIICOT si s-a constatat o dubla subordonare a Sectiei parchetelor militare a PICCJ, care din punct de vedere functional apartine Parchetului General, dar din punct de vedere economico-financiar tine de MApN.

Curtea Constitutionala a Romaniei a evidentiat eronat in conturile contabile anumite categorii de cheltuieli si nu a inregistrat in inventarul centralizat al bunurilor apartinand domeniului public al statului unele dintre imobilele achizitionate. Tot la CCR, Curtea de Conturi a retinut decontarea unor operatiuni fara respectarea in totalitate a prevederilor legale cu privire la achizitiile publice.

La Avocatul Poporului au fost acordate, in 2012, drepturi salariale necuvenite, iar programul de achizitii publice nu a fost intocmit legal, "in sensul ca nu a fost structurat pe contracte-cadru, ci numai pe surse de finantare, iar valoarea estimata a fost inlocuita dupa efectuarea achizitiilor cu valoarea efectiv contractata".

In ceea ce priveste CSM, unde "valoarea estimativa a prejudiciilor pentru bugetul de stat insumeaza 1.029.000 lei", auditorii au consemnat calcularea si evidentierea contabila defectuoasa a unor obligatii salariale, precum si decontarea unor cheltuieli de transport fara respectarea conditiilor de intocmire a documentelor justificative.

Cele mai multe abateri au fost semnalate la Institutul National al Magistraturii. Pe langa decontarea nelegala a unor cheltuieli de transport, acordarea nejustificata de drepturi salariale pentru personalul de instruire, efectuarea unor plati ce ar fi trebuit sa fie suportate din bugetul CSM, deficientele in aplicarea prevederilor legale din domeniul achizitiilor publice sau neinregistrarea in evidenta contabila si neefectuarea reevaluarii unor imobile, Curtea de Conturi a descoperit la INM "angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata burselor auditorilor de justitie, in suma estimata la 9.749.000 lei, in lipsa unor angajamente legale, din care sa rezulte obligatiile de plata ale institutiei catre auditorii de justitie".

In fine, in ceea ce priveste Directia Nationala Anticoruptie, Curtea de Conturi a retinut faptul ca institutia condusa pe atunci de Daniel Morar nu a intocmit in termenul legal stabilit documentele de preluare a imobilului in care isi desfasoara activitatea, situat in sectorul 1 al Capitalei, pe Strada Stirbei Voda nr. 79-81, atribuit institutiei prin HG nr. 311/2007.

Prezentam in continuare constatarile Curtii de Conturi:

Ministerul Justitiei

Calitatea gestiunii economico-financiare

- acordarea, incepand cu anul 2011, a unor drepturi salariale functionarilor publici cu statut special, in suma estimata la 553.000 lei, contrar prevederilor legale, constand in:

spor de confidentialitate, in conditiile in care, potrivit prevederilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta fusese inclus in salariul de baza incepand cu luna ianuarie a anului 2010;

compensatie de risc/pericol deosebit, prevazuta de Legea nr. 284/2010, majorata de la 10% la 30%, in conditiile in care Ordinul nr. 919/C/26.04.2011 al ministrului justitiei, prin care s-a stabilit acordarea acestei majorari, nu a invocat desfasurarea activitatii in alte conditii, de risc sau pericol deosebit, ci ca urmare a celor inscrise in Nota de fundamentare, prin care se solicita majorarea compensatiei de risc/pericol deosebit acordata functionarilor publici cu statut special ”avand in vedere faptul ca managementul de personal este axat atat pe eficienta, cat si pe echitate, iar construirea unei relatii eficiente cu subalternii are la baza, pe langa alte instrumente, si recunoasterea meritelor acestora”.

Acordarea sporurilor mentionate a determinat pe de o parte, o crestere a salariului lunar brut cu mai mult de 15% fata de nivelul acordat personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, contrar prevederilor art. 16 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, iar pe de alta parte suma sporurilor individuale a depasit si procentul de 30% din salariul de baza, aceasta variind la finele anului 2012 intre 31% si 40%, fara ca aceste depasiri sa fie aprobate prin hotarare a Guvernului, contrar prevederilor Legii nr. 284/2010.

- angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata din bugetul Ministerului Justitiei a unor cheltuieli bugetare, in suma estimata de 18.000 lei, pentru deplasarea in strainatate a personalului institutiilor aflate in subordinea ministerului, contrar prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice. Astfel, din bugetul propriu al ministerului au fost platite cheltuielile aferente deplasarilor externe pentru personalul angajat la Curtea de Apel Targu-Mures, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Bucuresti etc. Valoarea estimativa a abaterilor constatate, reprezentand prejudiciu adus bugetului de stat, insumeaza 553.000 lei.

Concluziile generale rezultate in urma auditului financiar asupra contului de executie a bugetului propriu al Ministerului Justitiei pe anul 2012 si recomandarile echipei de audit cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate pentru inlaturarea deficientelor constatate au fost urmatoarele:

Abaterile identificate sunt o consecinta, pe de o parte, a interpretarilor diferite date anumitor prevederi legale, iar pe de alta parte a slabiciunilor controlului intern.

Recomandarile formulate au vizat luarea masurilor care sa conduca la inlaturarea abaterilor constatate, recuperarea sumelor acordate necuvenit, precum si intarirea controlului intern.

Opinia de audit: Avand in vedere ca abaterile constatate influenteaza situatiile financiare ale ministerului Justitiei s-a exprimat opinie adversa. Pentru valorificarea constatarilor Curtea de Conturi a emis decizie prin care au fost dispuse masurile pe care Ministerul Justitiei trebuie sa le duca la indeplinire, in vederea suspendarii acelor operatiuni care contravin reglementarilor legale, inlaturarii abaterilor constatate, stabilirii intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia.

Pentru Tribunalul Bucuresti a fost emis certificatul de conformitate.

Impotriva masurilor dispuse prin decizie, conducerea Ministerului Justitiei a formulat contestatie, care a fost admisa partial de catre Comisia de solutionare a contestatiilor constituita la nivelul Curtii de Conturi. Ulterior, conducerea Ministerului Justitiei a formulat in instanta atat cerere de suspendare, cat si de anulare a actelor emise de Curtea de Conturi, dosarele aflandu-se pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Ministerul Public

Curtea de Conturi a desfasurat la Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti misiuni de audit financiar asupra situatiilor financiare incheiate la 31 decembrie 2012, constatandu-se urmatoarele:

Imperfectiuni legislative cu privire la categoria de ordonator de credite si rolul acestuia

- Procurorul sef al DNA are calitatea de ordonator principal de credite potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) din OUG nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 54/2006, precum si ale art. 82 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si in acelasi timp este definit ca ordonator secundar de credite, potrivit prevederilor art. 4 alin. (4) din OUG nr. 43/2002 si Legii nr. 54/2006 privind aprobarea OUG nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 43/2002, in conditiile in care serviciile si birourile teritoriale din subordinea DNA nu au personalitate juridica, iar procurorii sefi serviciu/birou ai acestora nu au calitatea de ordonatori tertiari de credite. Astfel, prevederile mentionate pe de o parte, nu au fost corelate, iar pe de alta parte contravin celor din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.

- Ordonatorul de credite al DIICOT are calitatea de ordonator secundar de credite in conditiile in care serviciile si birourile teritoriale din subordine nu au personalitate juridica, procurorii sefi de serviciu/birou ai acestora nu au calitatea de ordonatori tertiari de credite, ceea ce nu este in concordanta cu prevederile Legii nr. 500/2002.

Inadvertente in ceea ce priveste organizarea, functionarea, gestiunea economico-financiara si administrativa a Sectiei Parchetelor Militare

In baza prevederilor art. 75 alin. (1) si ale art.102 din Legea nr. 304/2004, in cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (PiCCJ) este organizata si functioneaza Sectia Parchetelor Militare. Proiectul de buget anual al parchetelor militare se elaboreaza de catre Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind inclus in bugetul Ministerului Apararii Nationale (MApN), care asigura gestiunea economico-financiara si administrativa a Sectiei Parchetelor Militare. In acest fel, Sectia Parchetelor Militare are o dubla subordonare: din punct de vedere functional apartine PICCJ, iar din punct de vedere al gestiunii economico-financiare MApN. Legatura indisolubila intre PiCCJ si Sectia Parchetelor Militare, organizata ca parte integranta a PiCCJ pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin art. 63 din Legea nr. 304/2004 reprezinta un argument in sustinerea integrarii Sectiei Parchetelor Militare in cadrul PICCJ si din punct de vedere al gestiunii economico-financiare. Un exemplu in acest sens il constituie Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, care este organizata si functioneaza in cadrul DNA si care nu are nicio relatie logistica cu MApN. Astfel, in conformitate cu prevederile art. 28 alin. (8) din OUG nr. 43/2002, drepturile materiale si banesti aferente Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari sunt suportate din bugetul DNA si nu din bugetul MApN.

Un alt argument in favoarea integrarii Sectiei Parchetelor Militare in cadrul PiCCJ si din punct de vedere al gestiunii economico-financiare il constituie necesitatea consolidarii independentei procurorilor militari care lucreaza in cadrul acestei structuri.

Concluzia generala rezultata in urma misiunii de audit efectuate la Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, este aceea ca abaterile identificate sunt o consecinta, pe de o parte, a interpretarilor diferite date anumitor prevederi legale, iar pe de alta parte a slabiciunilor controlului managerial.

Recomandari

- imbunatatirea cadrului legislativ in ceea ce priveste inlaturarea inadvertentelor referitoare la calitatea de ordonator al DNA si DIICOT si punerea de acord a acestora cu cele ale Legii nr. 500/2002 privind finantele publice;

- modificarea Legii nr. 304/2004, in sensul integrarii parchetelor militare in cadrul PICCJ si din punct de vedere al gestiunii economico-financiare si administrative.

Inalta Curte de Casatie si Justitie

La ICCJ, constatarile Curtii de Conturi s-au referit la calitatea gestiunii economico-financiare. Au fost constatate urmatoarele:

- nerespectarea conditiilor de intocmire a documentelor justificative. Lichidarea cheltuielilor de transport, a celor cu medicamentele, precum si a celor cu transportul de la domiciliul angajatilor la locul de munca, acordate magistratilor prin legi speciale, s-a efectuat fara ca documentele justificative sa fie vizate in toate cazurile pentru „Bun de plata”, ceea ce contravine prevederilor legale in vigoare. In timpul misiunii de audit entitatea a procedat la verificarea in totalitate a documentelor mentionate, iar prin ordinele emise de ordonatorul principal au fost dispuse masuri pentru remedierea deficientelor.

- nevirarea pe destinatiile legale a unor obligatii fata de bugetele publice. Nu au fost retinute si virate contributiile sociale datorate, aferente indemnizatiilor acordate judecatorilor in baza prevederilor art. 81 (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, drepturi castigate in instanta. Deficienta urmeaza a fi remediata cu ocazia urmatoarelor plati ce se vor efectua potrivit prevederilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri erxecutorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Recomandarea echipei de audit s-a referit la retinerea si virarea contributiilor sociale datorate conform prevederilor legale.

Curtea Constitutionala a Romaniei

Principalele constatari rezultate in urma auditului financiar se refera la:

Exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare

- neinregistrarea unor categorii de cheltuieli pe structura clasificatiei bugetare in functie de natura si efectul lor economic, precum si evidentierea eronata a acestora in conturile contabile;

- nereflectarea corespunzatoare in contul 8066 „Angajamente bugetare” a unor operatiuni desfasurate pe parcursul anului (rezervari si diminuari ale creditelor bugetare).

Modul de organizare si tinere la zi a evidentei patrimoniului

- neefectuarea demersurilor pentru inregistrarea in Inventarul centralizat al bunurilor apartinand domeniului public al statului a unor imobile achizitionate de entitate din credite bugetare, impreuna cu terenurile aferente;

- efectuarea inventarierii patrimoniului fara a include si activitatea de inventariere si analiza asupra soldurilor unor grupe de conturi (15 „Provizioane”, 28 „Amortizari privind activele”, 42 „Personal si conturi asimilate”, 43 „Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate” etc.).

Calitatea gestiunii economico-financiare

- decontarea unor operatiuni fara respectarea in totalitate a prevederilor legale cu privire la initierea, desfasurarea proceselor de achizitii publice, urmarirea derularii contractelor de achizitie si receptia bunurilor, serviciilor si lucrarilor pe baza datelor care certifica corespondenta acestora cu realitatea, fapt care a creat unele incertitudini asupra exactitatii si realitatii datelor din situatiile financiare.

Masurile luate de entitate in timpul misiunii de audit: au fost luate masuri pentru solutionarea situatiei imobilelor achizitionate din credite bugetare si care nu erau inscrise in Inventarul centralizat al bunurilor apartinand domeniului public al statului.

Recomandari

- perfectionarea normelor proprii privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, cu includerea in cadrul acestora si a procedurilor care privesc conducerea evidentei contabile;

- continuarea demersurilor in vederea inregistrarii in Inventarul centralizat al bunurilor apartinand domeniului public al statului a imobilelor achizitionate din credite bugetare;

- analiza modului in care s-au decontat cheltuielile aferente unor achizitii publice si stabilirea certa a obligatiilor de plata ale institutiei, astfel incat datele din situatiile financiare sa reflecte, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, realitatea si exactitatea sumelor datorate si achitate. Totodata, s-a recomandat ca entitatea sa imbunatateasca procedurile operationale privind derularea achizitiilor publice, inclusiv in etapa de receptie, si sa perfectioneze personalul implicat in procesele de achizitii publice.

Avocatul Poporului

Principalele nereguli constatate in urma misiunii de audit financiar vizeaza:

- inregistrarea eronata a unor sume in conturile analitice ale contului „Debitori”, in sensul ca sume aferente debitorilor peste un an erau inscrise ca debitori sub un an;

- inregistrarea, in mod eronat, in anul 2012 a unor cheltuieli aferente anului 2013, inregistrarea corecta fiind pe cheltuieli anticipate;

- inregistrarea eronata pe subdiviziuni diferite ale clasificatiei bugetare a unor categorii de cheltuieli de aceeasi natura si cu aceeasi destinatie.

Calitatea gestiunii economico-financiare

- nerespectarea, in unele cazuri, a parcurgerii succesive a fazelor procesului executiei bugetare (angajare, lichidare, ordonantare si plata);

- nereguli in aplicarea legislatiei in domeniul salarizarii, respectiv:

acordarea sporului pentru activitatea de control financiar preventiv, in baza unor prevederi legale abrogate si nu in conformitate cu Legea-cadru nr. 284/2010, modificata prin Legea nr. 283/2011, respectiv majorarea salariului de baza cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare, ceea ce a determinat acordarea unor drepturi necuvenite;

aplicarea diferita, in anii 2011 si 2012, a acelorasi prevederi legale la avansarea personalului in gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca;

- neintocmirea programului achizitiilor publice in conformitate cu prevederile legale, in sensul ca acesta nu a fost structurat pe contracte/acorduri-cadru, ci numai pe surse de finantare, iar valoarea estimata a fost inlocuita dupa efectuarea achizitiilor cu valoarea efectiv contractata.

Opinia de audit - Din cauza impactului abaterilor constatate, precum si a faptului ca acestea au afectat acuratetea datelor din situatiile financiare, auditorii publici externi au exprimat o opinie adversa. Pentru recuperarea prejudiciilor si inlaturarea neregulilor a fost emisa decizie.

Consiliul Superior al Magistraturii

Curtea de Conturi a desfasurat la Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara, misiuni de audit financiar asupra situatiilor financiare incheiate la 31 decembrie 2012, constatandu-se urmatoarele:

Exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare

- neconducerea evidentei contabile conform principiului contabilitatii pe baza de angajamente, in sensul ca la nivelul CSM nu au fost calculate si evidentiate obligatiile salariatilor, in suma de 2.924.000 lei, reprezentand contravaloarea sporului pentru munca sistematica peste programul normal de lucru, drepturi stabilite ca nelegale prin Decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie. In timpul misiunii de audit, deficienta a fost remediata.

- neintocmirea balantei de verificare centralizatoare, ceea ce nu a asigurat posibilitatea verificarii exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica cu ocazia intocmirii situatiilor financiare.

Calitatea gestiunii economico-financiare

- efectuarea unor cheltuieli de personal, in suma estimata de 980.000 lei, prin acordarea majorarii salariale de 75% pentru gestionarea fondurilor comunitare (respectiv 25 clase suplimentare), in lipsa avizului prevazut de HG nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare, fara indeplinirea criteriilor de acordare, iar intr-un caz fara a se putea proba activitatea prestata, care sa justifice acordarea acestui drept salarial. Ca urmare a misiunii de audit, conducerea CSM a emis decizii prin care, incepand cu data de 16.09.2013, a incetat acordarea majorarii salariale;

- stabilirea eronata a drepturilor de personal aferente platii cu ora a membrilor comisiilor de concurs. Astfel, CSM a efectuat, in anul 2012, din sumele incasate din activitatea finantata din venituri proprii, plata in mod eronat a sumei de 47.000 lei, estimata de echipa de audit pe baza esantioanelor selectate, reprezentand plata cu ora a membrilor comisiei de solutionare a contestatiilor din cadrul unor concursuri de admitere in magistratura, cauzele fiind, pe de o parte, unele erori materiale, iar pe de alta parte, nerespectarea prevederilor contractuale;

- nerespectarea conditiilor de intocmire a documentelor justificative pe baza carora s-a efectuat decontarea cheltuielilor de transport prevazute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca decontarea cheltuielilor s-a efectuat fara ca documentele justificative sa fie vizate pentru „Bun de plata”, ceea ce contravine prevederilor legale in vigoare.

La Consiliul Superior al Magistraturii valoarea estimativa a erorilor/abaterilor constatate, reprezentand prejudicii pentru bugetul de stat, insumeaza 1.029.000 lei.

Inadvertente ale Cadrului de reglementare specific

- Exista neconcordante intre:

prevederile Hotararii Plenului CSM nr. 322/2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de desfasurare a cursurilor de formare profesionala a judecatorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute, cu modificarile si completarile ulterioare si,

prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si actualizata, in sensul ca, desi legea reglementeaza expres doar doua situatii in ceea ce priveste modul de organizare a activitatilor de formare continua si de suportare a cheltuielilor aferente, hotararea mentionata prevede la art. 28 o a treia situatie, respectiv “in domeniile obligatorii se pot realiza, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, programe comune ale Institutului National al Magistraturii si ale curtilor de apel si parchetelor de pe langa acestea”, ceea ce a condus in anul 2012 la efectuarea unor cheltuieli in afara celor legal prevazute.

- Conform art. 106 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, directorul INM este ordonator secundar de credite, in conditiile in care institutia nu are entitati in subordine, ceea ce nu se afla in concordanta cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice.

Recomandari

- inlaturarea neregulilor constatate, stabilirea intinderii prejudiciilor si recuperarea acestora.

- inlaturarea inadvertentelor referitoare la calitatea de ordonator al IMN si punerea de acord a acestora cu cele ale Legii nr. 500/2002 privind finantele publice.

- punerea de acord a prevederilor din Hotararea nr. 322/2005 a Plenului CSM de aprobare a Regulamentului privind modul de desfasurare a cursurilor de formare profesionala a judecatorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute, cu modificarile si completarile ulterioare cu cele ale Legii nr. 303/2004 in ceea ce priveste modul de organizare a activitatilor de formare continua si de suportare a cheltuielilor aferente.

Stadiul si impactul masurilor dispuse prin decizii emise anterior (Decizia nr. 9/2012)

Opinia de audit - La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost exprimata o opinie adversa, iar la nivelul Inspectiei Judiciare, opinie fara rezerve cu paragraf de evidentiere a aspectelor referitoare la neimplementarea tuturor standardelor de control intern.

Pentru valorificarea constatarilor, Curtea de Conturi a emis decizii prin care au fost dispuse masurile pe care entitatile trebuie sa le duca la indeplinire in vederea inlaturarii abaterilor constatate, stabilirii intinderii prejudiciilor si recuperarii acestora.

Impotriva unor masuri dispuse prin decizia Curtii de Conturi, CSM a formulat contestatie, care a fost respinsa de Comisia de solutionare a contestatiilor constituita la nivelul Curtii de Conturi.

Institutul National al Magistraturii

Ca urmare a controlului, au rezultat constatarile prezentate in continuare:

Abateri referitoare la calitatea gestiunii economicofinanciare

- au fost decontate cheltuieli de transport pentru personalul de instruire care a participat la cursuri de formare initiala, contrar prevederilor art. 37/1 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, conform carora cheltuielile de transport se acorda numai pentru formarea continua. Totodata, persoanele care au sustinut aceste cursuri in cadrul formarii initiale, in cea mai mare parte, nu au incheiat un angajament legal cu INM;

- INM a achitat, in unele cazuri, salarii personalului de instruire, angajat cu norma intreaga, fara ca acesta sa fi prestat toate orele de instruire prevazute de norma didactica;

- nerecuperarea de la auditorii de justitie a tuturor costurilor, in suma estimata de 180.000 lei, ocazionate de cazarea acestora intr-un imobil din Bucuresti;

- angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata burselor auditorilor de justitie, in suma estimata la 9.749.000 lei, in lipsa unor angajamente legale, din care sa rezulte obligatiile de plata ale institutiei catre auditorii de justitie;

- angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata din bugetul INM a unor cheltuieli care nu au legatura cu scopul, obiectivele si atributiile prevazute in actele normative de infiintare. Astfel, in cazul elaborarii de subiecte pentru testul de verificare a rationamentului logic pentru admitere la INM, cheltuielile in suma estimata la 216.000 lei, trebuiau suportate din bugetul CSM, intrucat potrivit HG nr. 183/2005 privind infiintarea pe langa Consiliul Superior al Magistraturii a unei activitati finantate integral din venituri proprii activitatea de organizare a concursurilor de admitere la INM si in magistratura este finantata din veniturile proprii ale CSM. In timpul controlului ordonatorul de credite a solicitat CSM un punct de vedere referitor la posibilitatea recuperarii cheltuielilor;

- ordonatorul de credite nu a stabilit persoanele imputernicite cu organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale. Deficienta a fost remediata in timpul controlului;

- nu au fost constituite si retinute garantiile materiale, in cazul persoanelor care au desfasurat activitati specifice functiilor de gestionar. Deficienta a fost remediata in timpul controlului;

- deficiente privind efectuarea inventarierii, respectiv neemiterea unor proceduri proprii, aprobate de ordonatorul de credite, privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, si nerespectarea in totalitate a prevederilor legale referitoare la inventariere, intrucat in unele cazuri, in listele de inventariere nu au fost inscrise stocurile faptice, iar in alte cazuri listele de inventariere a bunurilor aflate in folosinta altor entitati, continand numai stocurile scriptice, au fost intocmite si semnate de comisii de inventariere formate din salariati ai INM, in loc de a fi intocmite de persoanele din cadrul entitatii la care se aflau in folosinta;

- nerespectarea prevederile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si nevalorificarea activelor scoase din functiune prin casare, in valoare totala estimata de 351.000 lei;

- deficiente in aplicarea prevederilor legale din domeniul achizitiilor publice, constand in neindeplinirea obligatiei de desemnare a uneia sau a mai multor persoane cu atributii in domeniul achizitiilor publice, in conditiile in care, in cadrul entitatii nu exista un compartiment specializat in achizitii publice - deficienta remediata in timpul controlului - precum si neelaborarea programului anual al achizitiilor publice intr-o prima forma pana la sfarsitul ultimului trimestru al anului 2011, contrar prevederilor legale;

- principiile si practicile managementului INM nu au urmarit minimizarea costurilor resurselor alocate activitatii de formare continua. Astfel INM a organizat o serie de activitati de formare continua, finantate de la bugetul de stat, atat in Bucuresti, cat si in alte localitati din tara, pentru care a inregistrat cheltuieli cu cazarea personalului de instruire si a participantilor, in suma totala estimata la 427.000 lei, furnizorii serviciilor fiind diverse unitati hoteliere de 3 stele sau centre apartinand altor entitati (ex. Administratia Nationala a Penitenciarelor), desi in baza unor hotarari ale guvernului, INM are la dispozitie doua imobile apartinand domeniului public al statului dotate corespunzator pentru cazare. De mentionat ca imobilul situat in comuna Giroc, judetul Timis, a fost utilizat numai 85 de zile, iar cel din Bucuresti a fost utilizat de catre INM pentru cazarea auditorilor de justitie.

Neinregistrarea in evidenta contabila a unor imobile si neefectuarea reevaluarii acestora

- nu au fost inregistrate in evidenta contabila urmatoarele bunuri:

imobilul amplasat pe un teren in suprafata de 2.064 mp, precum si terenul in suprafata de 711 mp, avand o valoare totala de inventar de 1.818.000 lei, situate in Bucuresti, aflate in administrarea Institutului National al Magistraturii;

imobilul situat in comuna Giroc, judetul Timis, terenuri in suprafata de 507 mp, respectiv de 4.249 mp, avand o valoare de inventar totala de 4.550.000 lei, aflate in administrarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru Institutul National al Magistraturii.

Identificarea unor imperfectiuni legislative

Prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, referitoare la decontarea cheltuielilor de cazare, masa si transport pentru auditorii de justitie, care participa la activitatile de formare profesionala continua, organizate de INM, nu sunt in concordanta cu cele privind responsabilitatea asigurarii formarii profesionale continue de catre INM, intrucat desi conform prevederilor legale, INM nu are responsabilitatea pentru formarea profesionala a auditorilor de justitie, Legea nr. 303/2004 prevede la art. 37^1 modul de decontare a cheltuielilor de cazare, masa si transport pentru auditorii de justitie care participa la activitatile de formare profesionala continua, organizate de INM.

Concluzii si recomandari

- abaterile identificate au fost, pe de o parte consecinta modului defectuos de administrare a patrimoniului entitatii si de executie a bugetului, care nu a fost intotdeauna in concordanta cu scopul, obiectivele si atributiile prevazute de actele normative de infiintare a entitatii, precum si a faptului ca nu au fost respectate in toate cazurile principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii si eficientei, iar pe de alta parte, a functionarii necorespunzatoare a controlului intern;

- recomandarile au vizat inlaturarea neregulilor constatate, stabilirea intinderii prejudiciilor si recuperarea acestora.

Echipa de control a formulat propuneri privind armonizarea prevederilor Legii nr. 303/2004, republicata, in ceea ce priveste decontarea cheltuielilor de cazare, masa si transport pentru auditorii de justitie care participa la activitatile de formare profesionala continua, organizate de INM, cu cele privind responsabilitatea asigurarii formarii profesionale continue de catre INM. Pentru valorificarea constatarilor Curtea de Conturi a emis decizie, prin care au fost dispuse masurile pe care entitatea trebuie sa le duca la indeplinire in vederea inlaturarii abaterilor constatate, stabilirii intinderii prejudiciilor si recuperarii acestora. impotriva masurilor dispuse prin decizia emisa de Curtea de Conturi, INM a formulat contestatie, care a fost respinsa de catre Comisia de solutionare a contestatiilor, constituita la nivelul Curtii de Conturi. Ulterior, INM a formulat actiune in contencios administrativ, solicitand anularea incheierii si a masurilor dispuse prin decizie, dosarul aflandu-se pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Directia Nationala Anticoruptie

Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului public si privat al statului, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

Ca urmare a controlului, au rezultat constatarile prezentate in continuare:

Abateri referitoare la calitatea gestiunii economico-financiare

- DNA nu a procedat in termenul legal stabilit, la intocmirea documentelor de preluare a imobilului din Bucuresti, strada Stirbei Voda, nr. 79-81, sector 1, in care isi desfasoara activitatea, atribuit institutiei prin HG nr. 311/2007 privind transmiterea unui imobil, proprietate publica a statului, din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" in administrarea Directiei Nationale Anticoruptie din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Punctul de vedere al conducerii DNA a fost ca desi situatia este cunoscuta inca din anul 2009, DNA nu poate prelua un imobil in conditiile in care predatorul, respectiv RA-APPS nu si-a indeplinit obligatiile legale in ceea ce priveste evaluarea cladirii, actualizarea situatiei cadastrale a acesteia etc.

Pentru clarificarea situatiei imobilului, in timpul actiunii de control, conducerea DNA s-a adresat atat Secretariatului General al Guvernului, cat si RA-APPS.

Pentru valorificarea constatarilor, Curtea de Conturi a emis decizie prin care au fost dispuse masurile pe care DNA trebuie sa le duca la indeplinire in vederea inlaturarii abaterilor constatate.

Impotriva masurilor dispuse prin decizia Curtii de Conturi, conducerea DNA a formulat contestatie, care a fost admisa partial de catre Comisia de solutionare a contestatiilor. Ulterior, DNA a solicitat anularea incheierii si deciziei, precum si suspendarea executarii actelor administrative mentionate, dosarul aflandu-se pe rol la Curtea de Apel Bucuresti.

*Cititi aici integral Raportul Curtii de Conturi pe anul 2012