Nemultumiti de faptul ca nominalizarile la sefia marilor parchete au fost facute in urma unor “intelegeri politice”, procurorii DNA si-au trimis doi reprezentanti la TV pentru a-si face cunoscut oful in fata intregii natiuni. Procurorii anticoruptie Mihaela Iorga Moraru (foto stanga) si Marius Catalin Vartic (foto dreapta), membri ai Grupului de Initiativa pentru o Justitie Independenta au participat luni seara la emisiunea “Jurnalul de seara” de la Digi 24, unde au vorbit despre noile numiri facute de premierul Victor Ponta, despre posibilitatea ca DNA sa intre intr-un con de umbra, dar si despre infiintarea in scurt timp a unei noi asociatii profesionale a magistratilor. In timpul emisiunii, procuroarea Mihaela Iorga Moraru din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie din DNA, cunoscuta pentru faptul ca a instrumentat dosare precum schimbul de terenuri dintre MApN si Gigi Becali, dosarul lui Sorin Ovidiu Vantu, cel al lui Nelu Iordache, dar si pentru faptul ca de aproape sapte ani de zile tine la sertar dosarul afaceristului Stefan Radulescu, a evidentiat faptul ca Directia Nationala Anticoruptie este singura institutie care a fost tratata in mod diferit fata de DIICOT si PICCJ, prin aceea ca la DNA a fost facuta o singura nominalizare, desi sunt mai multe posturi vacante. Procuroarea Moraru are suspiciunea ca prin aceasta actiune se incearca ca DNA sa fie scoasa din functiune!

In sustinerea declaratiilor facute de procuroarea Mihaela Moraru, procurorul Marius Catalin Vartic afirma ca nominalizarile facute pentru sefia marilor parchete au mize foarte mari, iar din acest motiv in interiorul DNA s-a creat o tensiune si anumite temeri, care sunt pe punctul de a indemna anumiti procurori anticoruptie sa paraseasca directia. Procurorul Vartic a sustinut ca niciunui procuror de la DNA nu i s-a permis sa participe la proceduri pentru a obtine o functie de conducere in cadrul Directiei. Mai mult, procurorul Marius Vartic s-a aratat ingrijorat de faptul ca viitorii sefi DNA vor avea dreptul de a-si alege echipa din afara institutiei, fapt care, in opinia magistratului, va conduce la o discontinuitate.

Procuroarea Mihaela Moraru: “Daca ministrul Justitiei ar fi garantat pentru aceste numiri... Ni s-a vorbit despre un consens politic , despre o negociere si nimic altceva. Institutia va fi pusa sub semnul intrebarii. Vesnic vom avea problema ca orice dosar instrumentat este dosar facut la comanda politica”

Procuroarea Mihaela Iorga Moraru considera ca procedura actuala creeaza prejudicii de imagine Directiei Nationale Anticoruptie, intrucat istitutia va fi tot timpul condamnata ca va face dosare la comanda politica: “Inca de la inceput cred ca ar trebui sa precizam ca demersul nostru nu vizeaza persoanele nominalizate, ci procedura prin care aceste persoane au fost nominalizate. DNA-ul este o institutie care s-a consolidat in timp, care dupa parerea noastra, a avut rezultate foarte bune, si are nevoie de a avea o conducere asigurata printr-o procedura transparenta. Cu cat sefii DNA vor fi nominalizati in urma unei proceduri publice, unei proceduri care sa fie demarata pe baza unor criterii de selectie bine definite, cu atat institutia va fi mai solida. Legea este in vigoare, dar legea nu interzice o selectie pe baza unor criterii, de asemenea, tot pe aceasta lege s-a organizat deja o prima procedura. Am avut deja o prima serie de candidati desemnati, o parte dintre ei au fost respinsi, dupa care au fost propusi din nou. Intre cei care au participat la prima selectie au fost si procurori DNA. Speranta noastra a fost ca printre nominalizari se vor regasi cei care au lucrat efectiv in DNA, cei care cunosc problemele DNA-ului si care ar fi inteles cel mai bine problematica acestei structuri. (...)

S-a vorbit foarte mult despre asumarea politica a acestor nominalizari. Daca ministrul Justitiei ar fi garantat pentru aceste numire, ar fi spus “da, garantez pentru numirea pe care am facut-o”, dar nu am auzit spunandu-se acest lucru. Ni s-a vorbit despre un consens politic , despre o negociere si nimic altceva. Daca ni s-ar fi vorbit despre niste criterii care au fost avute in vedere, cred ca ne-ar fi convins ca intr-adevar este cea mai buna nominalizare. Dar, nepunandu-se problema in acest mod, institutia va fi pusa sub semnul intrebarii si insusi actul de justitie. Vesnic vom avea problema ca orice dosar instrumentat este dosar facut la comanda politica, ceea ce pentru noi nu este foarte usor. Orice demers al nostru va fi interpretat si va fi pus sub semnul acestei numiri si credem ca nu meritam acest lucru.

In contextul lipsei de transparenta a procedurii, procuroarea Mihaela Iorga Moraru subliniaza ca exista procurori in cadrul DNA care se gandesc sa plece din institutie: “Credeti ca nu este suficient ce se intampla acum cu aceasta institutie a DNA-ului cand foarte multi colegi de-ai nostri se gandesc daca este momentul sa isi faca o cerere de transfer sau daca mai au sansa sa mai lucreze in continuare? Noi consideram ca nu este un lucru intamplator. E momentul in care trebuie sa ne spunem punctul de vedere.

Procurorul Marius Vartic: “Procedura printr-o intelegere politica, excluzand CSM-ul este clar ca nu aduce siguranta procurorilor din DNA si finalmente nu asigura scopul pentru care a fost infiintata aceasta institutie”.

In opinia procurorului Marius Vartic actuala procedura determina crearea unei discontinuitati in interiorul Directiei Nationale Anticoruptie, si acuza faptul ca atat timp cat procedura se bazeaza pe o “intelegere politica”, rolul CSM este doar unul “facultativ”, atunci procurori nu se pot simti in siguranta: “In primul rand, aceasta formula creeaza o discontinuitate. Este principala temere pe care noi o avem, si cand spun noi, ma refer la membrii grupului de initiativa care am demerat procedurile pentru infiintarea unei asociatii profesionale. Cand vorbesc despre discontinuitate am in vedere faptul ca in ultimii ani munca depusa de procurori a fost extraordinara. Rezultatele DNA-ului se pot vedea in mod obiectiv de toata lumea, sunt prezentate pe site-ul DNA-ului. Procedura printr-o intelegere politica, excluzand CSM-ul este clar ca nu aduce siguranta procurorilor din DNA si finalmente nu asigura scopul pentru care a fost infiintata aceasta institutie. Procedura, desi este legala, acorda CSM-ului un aviz facultativ, ori in momentul in care CSM, care este principalul garant al independentei justitiei este chemat la o masa post-factul pentru un aviz de care nu tine cont nimeni, este evident ca regulile jocului sunt conduse de altcineva decat CSM.(...)

Exista o tensiune, exista niste temeri, ele sunt obiective legate de perceptiile pe care le au. Repet, niciun procuror din cadrul DNA-ului nu a fost bun pentru a ocupa o functie, ba mai mult, oricare procuror are dreptul de a-si alege echipa din afara DNA-ului? Pai asta este o palma data, nu neaparat noua, ca noi nu participam la procedura, este data institutiei ca atare! Si credeti-ne, noi credem in institutia asta! Aici este usoara mea nemultumire fata de CSM. Probabil ca si la nivelul magistraturii nu s-a coagulat o intelegere a cat de important este acest principiu al separatiei puterilor in stat, al independentei justitiei. De lucrurile astea te ciocnesti atunci cand vorbesti de marea coruptie. Acolo simti intr-adevar lucrurile sunt destul de fragile si trebuie sa ai expertiza, sa vii cu probe, sa vii cu argumente, sa elimini suspiciunile de partipriuri si sa mergi mai departe, sa faci un act de acre judecatorul sa fie multumit si sa dea o condamnare”.

Marius Vartic: “De ce procurori care au lucrat in cadrul DNA si care ar putea fi eligibili pentru functiile in discutie nu au dreptul sa participe la aceste proceduri? Ma duc si depun o cerere ca sa particip la procedura, imi va fi respinsa ca inadmisibila”

De altfel, intrebat daca reprezinta o problema faptul ca procurorii DNA nu au fost consultati cu privire la nominalizarile facute pentru sefia marilor parchete, procurorul Marius Vartic a raspuns afirmativ. Acesta a exemplificat prin faptul ca procurorilor anticoruptie li s-a interzis sa candideze pentru o functie de conducere in cadrul DNA: “In mod evident este o problema! O sa va raspund cu niste intrebari! De ce procurori care au lucrat in cadrul DNA si care ar putea fi eligibili pentru functiile in discutie nu au dreptul sa participe la aceste proceduri? Deci nu au dreptul, deci ei nu pot... daca maine... facem un exercitiu juridic! Ma duc si depun o cerere ca sa particip la procedura, imi va fi respinsa ca inadmisibila pentru ca nu exista o astfel de procedura. Exista o intelege politica, iar CSM este chemat sa dea un aviz, daca e pozitiv bine, daca e negativ, iarasi bine, din cate inteleg. E bine sa avem rabdare, dar nu prea am incredere in politicieni. Anii astia in care am lucrat, mi-am cam pierdut-o, indiferent de culoarea politica. Noi lucram pe reguli, principii, fapte si mai putin culori. (…) Mizele sunt foarte mari (…). De fiecare data cand se incheie un ciclu, daca vreti juridic, nu politic, se pune in discutie statutul procurorului. Mai vine cate un politician si spune “ce ar fi ca procurorul sa fie undeva unde sa nu il vada nimeni?” Noi vorbim de un statul constitutional. Se trezeste fiecare cu lucruri sfinte. Statutul magistatului este de neatins. Dimpotriva, trebuie sa te gandesti la garantiile pe care trebuie sa le aduci sa imbunatatesti acest statut. (...)

Este foarte important curajul pentru ca reprezentanti ai magistratilor au fost in timp, numai ca in opinia mea personala, au fost un actor mult prea slab in acest joc. A acceptat aceste proceduri mult prea mult timp. Este evident faptul ca procedurile, desi legale, sunt neconstitutionale, se vede de la o distanta foarte mica. E de ajuns sa citesti constitutia, sa compari doua, trei articole, si iti dai seama de raportul puterilor intre ele. Ori cea care este Cenusareasa, este Consiliul Superior al Magistraturii. Dorinta noastra este ca acest Consiliu sa isi asume lucrurile. Daca vreti sa fac o gluma, de fapt este un adevar, noi facem asociatia asta si pentru viitorii sefi, care pe criterii politice au fost pusi, dar la fel vor fi dati afara pe aceleasi criterii care nu inseamna profesionalism, care inseamna lucruri relative, superficialitate si orice altceva decat forta de munca”.

Intrebat ce a fost in neregula cu procedura de numire stabilita de fostul ministrul al Justitiei Mona Pivniceru cu Comisia Europeana, procurorul Marius Vartic a raspuns: “Nu ne-a asigurat increderea profunda ca procedurile sunt viabile. De aceea, foarte putini din colegii nostri s-au inscris in aceste proceduri, nu au avut incredere. Ori increderea este principalul liant care a creat aceste rezultate in 7-8 ani. Aceasta incredere se poate spulbera la fel de repede ca o apa de ploaie”.

Mihaela Iorga Moraru: “Noi nu am gasit o explicatie pentru aceasta nominalizare. Se doreste ca aceasta structura sa fie consolidata sau se doreste ca aceasta structura sa nu mai functioneze? E o intrebare pe care ne-am pus-o noi ca procurori de dosar. Avem nevoie de o institutie care sa fie solida, care sa nu fie pusa sub semnul politicului”

In ceea ce priveste asociatia profesionala a magistratilor pe care membrii Grupului de Initiativa pentru o Justitie Independenta vor sa o infiinteze, procuroarea Mihela Iorga Moraru a precizat ca nu s-a stabilit inca un nume pentru viitoarea asociatie insa spera ca vor avea sustinerea mai multor magistrati din tara, nu doar din DNA: “Nu am putea sa va spunem deocamdata un nume. Sunt primii pasi pe care ii facem pentru constituirea acestei asociatii. Este vorba despre o asociatie profesionala a magistratilor. Vrem sa fie diferita de celelalte asociatii ale magistratilor procurori prin aceea ca vrem sa respectam atat colegii judecatori, cat si pe cei procurori, atat pe cei care sunt in structura noastra a Directiei Nationale Anticoruptie, cat si pe ceilalti procurori. Vrem sa nu mai apara acea tensiune care a fost intretinuta ani de zile intre judecatori si procurori, intre procurorii DNA si alti procurori. A fost o tensiune intretinuta prin laudarea unora si criticarea altora. Noi nu am fost niciodata de parere ca unii sunt mai buni si ca alti sunt mai putini buni. Cred ca a fost un curent general care s-a creat, prin faptul ca s-a creat impresia ca procurorii DNA suna laudati si judecatorii sunt criticati. Noi nu am fi putut face nimic singuri. Tot ceea ce am facut noi a fost pus in valoare de catre colegii magistrati judecatori. Vrem sa fie o asociatie care sa aiba o viziune noua, care sa apere deopotriva interesele tuturor si care sa-si spuna punctul de vedere corect in aceasta lupta pentru independenta justitiei.

Suntem in curs de constituire, lucram la statut. Deci, pentru moment suntem doar procurori DNA pentru ca suntem un grup de initiativa, organizatia este deschisa si cu siguranta vom reusi sa convingem foarte multi colegi din tara ca meritam sa sprijinul lor. Noi ne dorim ca aceasta organizatie sa fie functionala in cel mai scurt timp si speram ca asa se va intampla. Nu avem nicio intentie de a relationa cu politicul. Vom relationa cu CSM, vom iesi cu acele comunicate prin care vom exprima un punct de vedere corect si ferm in problemele justitiei, iar scopul pentru care am venit in aceasta seara este pentru a explica acest demers. Eram convinsi ca demersul nostru va fi interpretat si va isca foarte multe controverse, insa trebuie sa va ganditi si din punctul de vedere al procurorului de dosar. Au fost cateva aspecte care ne-au pus semne de intrebare. S-a pornit la drum cu nominalizari pentru trei institutii, pentru Parchetul General, pentru DIICOT si pentru DNA. Faptul ca DNA a fost tratat in mod diferit de celelalte structuri, pentru ca in Parchetul General vorbim de 3 nominalizari, in DIICOT vorbim de 2 nominalizari, iar in DNA de o singura nominalizare, desi sunt atatea posturi vacante. Faptul ca in DIICOT se merge pe ideea de continuitate si sunt propuse doua persoane, ambele provenind din interiorul structurii, ceea ce in opinia noastra asigura si increderea colegilor, si legitimitate in fata colegilor si continuitatea activitatii acestei structuri. Mi-am pus mari semne de intrebare. Noi nu am gasit o explicatie pentru aceasta nominalizare. Se doreste ca aceasta structura sa fie consolidata sau se doreste ca aceasta structura sa nu mai functioneze? E o intrebare pe care ne-am pus-o noi ca procurori de dosar. Avem nevoie de o institutie care sa fie solida, care sa nu fie pusa sub semnul politicului. Ani de zile activitatea noastra a fost pusa sub semnul intrebari si s-a pus problema ca dosarul nostru este un dosar politic, ca procurorii servesc anumite interese politice. Era momentul in care, in sfarsit, procurorii puteau fi pusi in randul magistratilor cu adevarat, cariera procurorilor sa fie intr-adevar supravegheata de CSM. Era momentul in care aceasta conducerea sa poata primi o conducere care sa nu mai poata fi pusa sub semnul intrebarii, sa nu fie rezultatul unui consens politic.

Nu ne-am simtit protejati, dar ne-am simtit dintr-o data ca o institutie care nu mai prezinta interes si ca nu ar mai avea aceeasi importanta pe care a avut-o. Atat timp cat nu am gasit o explicatie plauzibila pentru aceasta situatie, noi am pus sub semnul intrebarii demersul in sine”.

Mihaela Moraru afirma ca magistratii sustin infiintarea unei noi asociatii a magistratilor: “Am vazut ca exista sustinere din partea judecatorilor, am vazut ca exista sustinere din partea CSM-ului pentru o procedura transparenta, am vazut ca Uniunea Europeana este alaturi de noi si ca isi doreste ce ne dorim si noi”

Intrebata daca asociatia profesionala a magistratilor pe care vor sa o infiinteze este un efect al faptului ca procurorii DNA nu sunt multumiti cu modul in care sunt reprezentati de alte asociati profesionale, procuroarea Mihaeala Iorga Moraru a explicat ca din contra, colegii de la alte asociatii i-au indemnat sa faca acest lucru, mai ales ca punctul comun se refera la nemultumirea fata de procedura de nominalizare a procurorilor sefi la marile parchete: “Salutam pe acesta cale Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania care cred ca ne-a dat o speranta pentru ca in momentul in care colegii nostri magistrati judecatori ne-au spus ca intr-adevar isi doresc si ei pentru noi o procedura transparenta, a fost semnalul ca trebuie sa facem un pas inainte. A fost un prim moment in care am considerat ca trebuie sa predam stafeta si poate ca altii vor veni in urma si vor putea sa faca ce am facut si noi. Apoi ne-am revenit, am vazut ca exista sustinere din partea judecatorilor, am vazut ca exista sustinere din partea CSM-ului pentru o procedura transparenta, am vazut ca Uniunea Europeana este alaturi de noi si ca isi doreste ce ne dorim si noi, o procedura transparenta, si am primit si foarte multe mesaje de la persoane de la care nu ne asteptam care ne-au spus ca nu trebuie sa cedam, ca este o lupta pe care o ducem pentru justitie, nu pentru noi, si am zis ca trebuie sa facem mai mult”.

In acelasi timp, procuroarea Moraru este convinsa de faptul ca in acest moment nu se mai poate face nimic pentru a impiedica procedura de numire a sefilor marilor parchete, fiind prea trarziu: “Cu siguranta nu, cred ca ne-am trezit putin cam tarziu, trebuia sa facem ceva cu mult inainte, dar la momentul respectiv am considerat ca avem destule de facut in dosare incat sa ne mai preocupe si altceva. Am realizat acum ca este nevoie de aceasta asociatie, suntem dispusi sa depunem toate eforturile ca sa o constituim cat mai repede, probabil nu vom reusi sa facem un demers la timp ca sa intervenim in aceasta procedura, dar macar vom putea sa ne spunem punctul de vedere pe viitor... pentru celelalte nominalizari.”

La randul lui, procurorul Marius Catalin Vartic sustine ca unul dintre motivele care i-au impiedicat pe procurorii DNA sa infiinteze aceasta asociatie este acela ca au fost prea preocupati cu munca: “Cred ca este unul dintre minusurile pe care trebuie sa ni le asumam. Foarte tarziu am facut aceasta asociatie, chiar multi colegi au spus ca au fost destule situatii cand puteai iesi sau puteam constitui aceasta asociatie, poate am fost prea preocupati de munca noastra si cu siguranta este una dintre explicatii, poate am avut incredere in stabilitatea rezultatelor, ori rezultatele din ultimii ani au creat o noua realitate. Este un inceput cu siguranta, nu este capatul lumii, cu siguranta o sa mai discutam despre independenta justitiei, este o lupta continua, este o cruce pe care trebuie sa o porti, nu astazi suntem independenti, maine nu mai suntem, facem o intelegere politica si gata.”

In schimb, procorurul Marius Vartic da garantii ca nu numele propuse de premierul Ponta reprezinta o problema, ci procedura in sine: “Va asigur ca obiectivul nostru este mult mai mare decat de a lupta impotriva unei persoane. Este un obiectiv de principiu, noi chiar credem in lucrurile pe care le-am facut, cu siguranta toti suntem pusi sub aceeasi zodie a lucrurilor relative. Succesiunea evenimentelor ne-a obligat sa facem si acest lucru, daca nu ne asumam si lucruri cu care nu suntem de acord, vorbesc de vizibilitate, nu vom reusi sa indeplinim ce ne-am propus.

Hai sa ne intelegem ce inseamna forta. Forta inseamna faptul ca facem o asociatie profesionala? E ok! Dar solidaritatea este cea care sperie, daca sperie pe cineva. Si nu este un lucru rau ca solidaritatea sa fie facuta in jurul unor principii, daca asta e problema puteti sa o numiti de forta, dar nu e forta, nu e revolutie, dar e un cuvant apasat pe care trebuie sa il spunem si care trebuie asumat. Noi vrem sa sprijim CSM. Trebuie sa aiba curajul ca anumite decizii sa le ia dincolo de subiectivitati, de afinitati politice. Fiind apolitici am reusit sa anchetam persoane din diferite zone politice. Deci, chiar nu ne intereseaza politica! Poate nu suntem destul de expliciti in povestea asta, dar cu siguranta credibilitatea o vom castiga in timp cu pozitii fata de evenimente care vor pune in pericol independenta justitiei ne va da girul bunei noastre credinte.“