Judecatorii Iulian Dragomir si Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus achitarea fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, in dosarul “Posta Romana”, dupa ce au constatat ca acuzatiile DNA nu erau sustinute de probe. Cei doi judecatori explica in sentinta nr.1568 din 27 noiembrie 2012, ca in cazul lui Chiuariu “prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata prin probe certe”. Nu aceeasi opinie a avut-o insa celalalt membru al Completului de 3, judecatoarea Francisca Vasile, care a considerat ca Tudor Chiuariu trebuie condamnat pentru abuz in serviciu in forma calificata.

Chiuariu a fost trimis in judecata in dosarul “Posta Romana”pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave intrucat a semnat un act care a stat la baza emiterii unei Hotarari de Guvern care a consfintit trecerea unui imobil in domeniul privat al statului, ceea ce a condus la prejudicierea statului cu cateva milioane de euro. Cu toate acestea, niciun alt semnatar al Hotararii, precum ex-premierul Calin Popescu Tariceanu sau fostul ministru al Finantelor, Varujan Vosganian, nu a fost incriminat de catre DNA. Practic, achitarea lui Chiuariu nu face altceva decat sa demonstreze inca o data ca dosarul DNA a avut ca scop debarcarea acestuia din functia de ministru, ceea ce s-a si intamplat in urma presiunilor publice facute de presedintele Traian Basescu.

Nu trebuie sa uitam nici ca Tudor Chiuariu a dezvaluit, in 2011, ca actele de urmarire penala din aceasta cauza au fost instrumentate de procurorul Doru Tulus (foto), fostul sef al Sectiei a II-a DNA, care a introdus-o in dosar pentru efectuarea de acte de urmarire penala pe procuroarea Claudia Rosu, cea care mai tarziu avea sa-i devina sotie. Este vorba despre acelasi Doru Tulus pe care Chiuariu, in perioada in care era ministru al Justitiei, a incercat sa-l revoce din functia de sef al Sectiei a II-a DNA, impreuna cu fostul sef al serviciului tehnic al DNA, Aristotel Popa. Ministrul Chiuariu nu a reusit sa obtina revocarea, desi a depus un dosar beton despre neprofesionalismul celor doi. Ulterior, Chiuariu a devenit tinta acuzatiilor lui Traian Basescu care l-a numit “un tanar mafiot obraznic”.

Revenind insa la sentinta nr.158 din 27 noiembrie 2012 prin care s-a dispus achitarea lui Tudor Chiuariu si care a fost atacata cu recurs de DNA, prezentam in continuare ce au retinut judecatorii Iulian Dragomir si Rodica Cosma:

“Ca principiu fundamental al procesului penal, prezumtia de nevinovatie determina structura procesului penal, acesta operand atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca. Potrivit acestei prezumtii, nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penala decat pe baza de probe, gasindu-si functionalitatea in toate momentele instructiei penale, dar si in cursul judecatii pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. In virtutea acestui principiu, autoritatile judiciare au obligatia de a porni de la prezumtia de nevinovatie, sarcina probatiunii trecand de la organul de cercetare penala la instanta de judecata. Ratiunea acestei prezumtii se bazeaza pe faptul ca nu toate acuzatiile sunt adevarate, deoarece o acuzatie poate fi gresita, poate fi eronata, bazata pe coincidente de imprejurari care starnesc banuieli serioase, dar dupa o examinare atenta a acestora, constructia acuzarii este inlaturata.

Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie, ca principiu distinct al procesului penal, organele judiciare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele coordonate: vinovatia se stabileste in cadrul unui proces, cu respectarea garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu inseamna si stabilirea vinovatiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; pana la adoptarea unei hotarari de condamnare, definitiva, inculpatul are statutul de persoana nevinovata; hotararea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in caz de indoiala, instanta este obligata sa pronunte achitarea.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cuprinde numeroase dispozitii de principiu relativ la prezumtia de nevinovatie, in dispozitiile art.6 alin.2 statuandu-se ca „orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita”. Principiul european al prezumtiei de nevinovatie stabileste ca sarcina probei incumba acuzarii, iar indoiala profita intotdeauna acuzatului” care poate adopta, in timpul procedurii si o atitudine de pasivitate prin invocarea dreptului la tacere.

In cauza dedusa judecatii, Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca pentru inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru, prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata prin probe certe si ca atare se impune achitarea sa in temeiul dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala”.

De asemenea, judecatorii Iulian Dragomir si Rodica Cosma arata in aceeasi sentinta ca procurorii DNA si-au sustinut acuzatii inclusiv in baza unor deductii:

“Mentiunea cuprinsa pe adresa de inregistrare a documentatiei la Ministerul Justitiei „Urgent la avizare”, existenta unor puncte de vedere diferite intre inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru si martora Vrabie Alina, urmata de demisia acesteia, care constituie pentru acuzare veritabile probe de vinovatie, in opinie majoritara, se apreciaza ca ele nu pot depasi limitele unor simple deductii. In aceleasi limite sunt plasate si sustinerile acuzarii conform carora inculpatii Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru, ar fi indus in eroare membrii guvernului pentru adoptarea HG nr.377/2007. Or, acestea sunt si trebuie sa fie straine oricaror acuzatii penale, instanta fiind obligata sa-si fundamenteze hotararea de condamnare pe baza unor probe certe, sigure, de natura a infrange prezumtia de nevinovatie. Inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru, dupa inregistrarea documentatiei la Ministerul Justitiei, in virtutea atributiilor de serviciu, si-a exprimat un aviz favorabil asupra proiectului de hotarare de guvern trimis de ministerul initiator, respectiv al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei”.

Francisca Vasile: “Pe latura penala, sunt intrunite conditiile angajarii raspunderii penale si condamnarii inculpatilor Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata”

In schimb, celalalt membru al Completului de 3 al Inaltei Curti, judecatoarea Francisca Vasile a facut opinie separata, considerand ca fostul ministru Chiuariu trebuie condamnat pentru avbuz in serviciu in forma calificata. Francisca Vasile a mentionat ca Tudor Chiuariu si-a efectuat activitatile functiei specifice in mod arbitrar si despotic, pentru a-si impune vointa:

Iata ce a precizat Francisca Vasile in opinia separata:

“Latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu in forma agravata este realizata, in cazul inculpatului Chiuariu Tudor, prin efectuarea activitatilor specifice functiei in mod arbitrar si despotic, cu incalcarea conditiilor de fond si forma ale activitatii de avizare a actelor normative, in scopul de a-si impune propria vointa unei intregi directii de specialitate ce isi asumase motivat un punct de vedere contrar celui urmarit de inculpat, prin ignorarea avizului negativ al acestei directii ce nu a fost transmis ministerului initiator si nu a fost atasat notei de fundamentare a HG si prin emiterea avizului favorabil semnat alaturi de consilierul sau, aviz ce propune rezolvarea situatiei juridice a imobilului intr-un mod esentialmente nelegal. In cazul coinculpatului Nagy Zsolt efectuarea activitatilor specifice functiei in mod arbitrar si despotic sunt sustinute de incalcarea conditiilor de fond si forma ale activitatii de initiere, elaborare si avizare a actelor normative, de aprecierea singulara si personala asupra utilitatii actului normativ, intocmirea proiectului acestuia si solicitarea avizelor de legalitate fara aportul sau implicarea directiilor de specialitate din cadrul ministerului pe care-l conducea si fara a inregistra demersul la nivelul acestei institutii. Pentru ambii inculpati se retine promovarea si sustinerea unui proiect de act normativ ce contine dispozitii contrare principiului aplicarii legii in timp.

Latura subiectiva este realizata in cauza, multitudinea demersurilor inculpatilor pentru atingerea scopului infractional evidentiate anterior, demonstrand ca au actionat cu intentie directa, cunoscand ca existenta avizelor conduce la adoptarea HG fara dezbateri in sedinta de guvern, scopul urmarit fiind obtinerea unei rezolvari favorabile referitoare la regimul juridic al terenului. Unul dintre demersurile utile atingerii scopului infractional a fost si impunerea unei urgente nejustificate in cazul adoptarii actului, cu eludarea art. 15 din HG 50/2005. Urmarea produsa prin infractiunile retinute in sarcina celor doi inculpati consta in producerea unui prejudiciu considerabil, de altfel retinut ca dovedit si in opinia majoritara. (...)

Pe latura penala, sunt intrunite conditiile angajarii raspunderii penale si condamnarii inculpatilor Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata, prevazute de art.248/1 cu aplicarea art.248 Cod penal si art.132 din Legea nr.78/2000”.

* Cititi aici sentinta prin care ICCJ a dispus achitarea fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu