Ministrul Economiei, senatorul Varujan Vosganian (foto), il acuza de rea-credinta pe procurorul DIICOT care are in instrumentare dosarul in care este acuzat de complot si subminarea economiei nationale, alaturi de ex-ministrul Economiei Adriean Videanu, in legatura cu pretinsa vanzare de gaze la preturi preferentiale catre compania Interagro, controlata de afaceristul Ioan Niculae, pus si el sub invinurie in acest caz. Lumeajustitiei.ro va prezinta in exclusivitate notele scrise ale ministrului Varujan Vosganian, trimise Comisiei juridice si Plenului Senatului cu privire la cererea formulata de Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, dupa sesizarea DIICOT, de incepere a urmaririi penale pentru complot si subminarea economiei nationale.

Astfel, Varujan Vosganian, reprezentat de avocatii Viorel Ros si Corneliu Liviu Popescu, arata ca nu exista nici cel mai mic indiciu privind o posibila activitate infractionala sau o implicare a sa in complot sau subminarea economiei nationale. Senatorul il acuza pe procurorul de caz ca nu a facut altceva decat sa deformeze grav sensul actelor semnate de el in calitate de ministru: “La dosar nu exista absolut nicio proba (interceptari telefonice, declaratii de martori, alte probe) privind vreo implicare a mea in vreun complot sau in subminarea economiei nationale. (…) In referatul intocmit, cu vadita rea-credinta, procurorul de caz deformeaza grav sensul actelor semnate de mine, in ciuda evidentei si a continutului lor expres, inventand scopuri ascunse, neprobate prin nimic si oricum inexistente”.

Varujan Vosganian: “Guvernul, potrivit programului politic acceptat de Parlament, este cel care guverneaza, iar nu Ministerul Public. In caz contrar, orice ministru ar trebui fie sa ia aprobare prealabila de la procuror pentru orice decizie politica, fie sa traiasca ulterior cu spaima unei actiuni penale pentru deciziile sale politice”

In acelasi document trimis membrilor Comisiei juridice, carora le cere sa respinga solicitarea Procurorului General de incepere a urmaririi penale, Varujan Vosganian precizeaza ca deciziile pe care le-a luat in legatura cu acest caz au fost unele strict politice, astfel incat ele nu au niciun fel de dimenisiune penala, nu pot fi catalogate infractiuni si nu pot constitui temei pentru o cerere de urmarire penala. De altfel, Varujan Vosganian il acuza pe procurorul DIICOT care instrumenteaza dosarul sau ca a ignorat tocmai dimensiunea penala a deciziei pe care a luat-o:

“Urmarirea penala a unui membru al Guvernului poate fi ceruta exclusiv pentru o fapta penala, niciodata pentru o decizie politica (indiferent daca aceasta este corecta sau gresita). Pentru decizii politice gresite nu se poate angaja niciodata raspunderea penala a unui membru al Guvernului, ci alte forme de raspundere, in principal raspunderea politica.

La 28 iunie 2013, in cea de-a 27-a sedinta, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1950 (2013) - Mentinerea separate a raspunderii politice si penale.

Parag. 1 din Rezolutie considera ca democratia si statul de drept reclama ca oamenii politici sa fie protejati in mod efectiv de acuzatii penale bazate pe deciziile lor politice. Deciziile politice trebuie sa fie subiect numai al raspunderii politice, judecatorii ultimi fiind alegatorii.

Conform parag. 3.1., procedurile penale nu trebuie utilizate pentru a penaliza greseli sau divergente politice.

Sub aspect substantial, dreptul penal national in materie trebuie sa fie clar, previzibil si proportional, respectand exigentele art. 7 din Conventia europeana a drepturilor omului privind legalitatea penala si avand in vedere inclusiv criterii precum intentia de castig personal (parag. 3.3., 3.4. si 3.5.).

Din punct de vedere procedural, parag. 3.6. solicita ca garantiile dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 din Conventia europeana, sa se aplice atat procedurilor penale ordinare, cat si procedurilor speciale de punere sub acuzare (cum este, in Romania, procedura de cerere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului, derulata, in cadrul unei Camere a Parlamentului, la nivelul Comisiei juridice si al Plenului).

In concret, faptele care sunt retinute in sarcina mea prin referatul procurorului constituie exclusiv decizii politice in domeniul economic, potrivit atributiilor mele de la acea data, de ministru al Economiei. Acele decizii au fost politice si, prin urmare, indiferent daca au fost corecte sau eronate, ele nu au nici un fel de dimensiune penala, nu pot fi calificate infractiuni si, in consecinta, nu pot constitui temei pentru o cerere de urmarire penala.

Referatul procurorului omite tocmai dimensiunea politica a deciziei mele, ignorand situatia exploziva in fata careia a fost pus Guvernul in luna februarie 2008, atunci cand majoritatea combinatelor de ingrasaminte chimice au decis sa-si inceteze temporar activitatea (doua dintre ele erau deja inchise). Sindicatele tuturor unitatilor de profil s-au angrenat in ample miscari de protest, prefectii judetelor implicate au trimis, in scris, apeluri urgente din care rezulta ca starea localitatilor afectate este dramatica si ca exista riscul ca situatia, in urma amplificarii miscarilor sindicale, sa scape de sub control, Ministerul Agriculturii ne-a solicitat o interventie imediata, iar presiunea presei, a opiniei publice in general, asa cum o arata publicatiile vremii, era permanenta si net favorabila demararii dialogului cu asociatiile patronale si sindicale, in vederea depasirii situatiei deosebit de tensionate. Oprirea combinatelor de ingrasaminte chimice ar fi cauzat furnizorului de gaze naturale Romgaz si bugetelor publice pierderi uriase, nemaivorbind de pericolul disponibilizarii a circa 10.000 de salariati”.

De asemenea, Varujan Vosganian sustine ca procurorul de caz a ignorat realitatile economice si reaminteste ca Guvernul este cel care guverneaza si nu Ministerul Public. Ministrul Economiei precizeaza ca deciziile sale au fost corecte, permitand continuarea activitatii pentru mai multe combinate chimice: “Rationamentul procurorului de caz, in sensul ca producatorul de gaze trebuia sa recurga la actiuni in justitie pentru recuperarea creantelor acumulate (fila 21), iar nu sa dea facilitati pentru cumpararea de noi cantitati de gaze, dovedeste ignorarea crasa a realitatilor economiei de piata. Un producator este strans legat de cumparatorii produselor sale, care alcatuiesc piata sa de desfacere, in absenta careia nu ar mai avea cui sa vanda si nici sa-si recupereze treptat creantele anterioare.

Actiunile in justitie pot bloca raporturile normale intre comerciantii parteneri de afaceri si pot conduce la falimentul clientului, cu consecinta ca toate procesele si urmaririle privind creantele existente sunt suspendate, deci realizarea lor devine incerta si, oricum, mult intarziata.

Oricum ar fi, corecte sau nu, masurile propuse si executate de mine reprezinta decizii de politica economica, punand in balanta interesele mai multor industrii, chestiunea veniturilor bugetare, a somajului si a linistii sociale. Orice decizie, intr-un sens sau altul, este pur politica, fara vreo semnificatie penala. Ea tine deci de competenta unui ministru, iar nu a unui procuror.

Guvernul, potrivit programului politic acceptat de Parlament, este cel care guverneaza, iar nu Ministerul Public.

In caz contrar, orice ministru ar trebui fie sa ia aprobare prealabila de la procuror pentru orice decizie politica, fie sa traiasca ulterior cu spaima unei actiuni penale pentru deciziile sale politice. Acest lucru ar bloca guvernarea tarii si ar duce la uzurparea puterii de guvernare de procurori.

(...)

Suplimentar, desi nu prezinta nici un fel de relevanta sub aspect penal, deciziile de politica economica luate de mine in calitate de ministru al Economiei au fost si corecte.

Astfel, acordarea de facilitati economice la cumpararea de gaze naturale a permis continuarea activitatii mai multor combinate de ingrasaminte chimice pentru agricultura, in conditiile in care, in pretul acestora, pretul gazelor are o proportie de 80%”.

Vosganian aminteste ca masurile propuse de el au fost aprobate de premierul Tariceanu, amplificate de prim-ministru Emil Boc si aprobate de presedintele Traian Basescu

Nu in ultimul rand, Varujan Vosganian aminteste ca toate masurile pe care le-a propus au fost in prima faza aprobate de Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, ulterior continuate la propunerea ministrului Agriculturii Dacian Ciolos, pentru ca in final sa fie amplificate de premierul emil Boc printr-o ordonatat de urgenta aprobata printr-o lege promulgata de presedintele Traian Basescu. In ceea ce ii priveste pe acestiam Varujan Vosganian arata ca ar fi trebuit sa fie inclusi la randul lor in asa-zisul complot:

“Altfel spus:

- masurile propuse de mine au fost aprobate de Guvernul condus de Calin POPESCU TARICEANU;

- ulterior, masurile au fost continuate, la propunerea ministrului Agriculturii, Dacian CIOLOS, fiind aprobate tot de Guvernul condus de Calin POPESCU TARICEANU;

- dupa ce nu am mai fost ministru al Economiei, masurile au fost mult amplificate de Guvernul condus de Emil BOC, ordonanta de urgenta a acestuia fiind avizata favorabil de Consiliul Legislativ, fiind aprobata de Parlament, iar legea de aprobare fiind promulgata de Presedintele Romaniei, Traian BASESCU.

Nici la nivel guvernamental, nici la nivel parlamentar, nici la nivel prezidential nu a existat vreo blocare a acestor masuri, chiar mult amplificate fata de ceea ce, in perioada cat eu am fost ministru al Economiei, am propus si/sau decis.

Daca masurile initiate de mine ar fi fost gresite politic sau economic ori ilegale, unul din cei doi Prim-Ministri, Consiliul Legislativ, Parlamentul ori Presedintele Romaniei ar fi avut dreptul si obligatia sa se opuna la acestea si la cele ulterioare (mult amplificate), ceea ce nu s-a intamplat.

(…)

Cu privire la pretinsul complot, procurorul de caz nu aduce absolut nicio dovada a presupusei mele legaturi infractionale cu ceilalti membri ai grupului de complotisti (complotul nu se face de unul singur): interceptari telefonice, declaratii de martori sau de invinuiti/inculpati, mijloace materiale de proba etc.

Singurele "probe" sunt afirmatia ca era de notorietate legatura/influenta lui Ioan NICULAE cu/asupra conducerea/rii ministerului (filele 35-36) si rationamentele fortate si de rea-credinta ale procurorului, in sensul ca prin actele mele am aderat la grupul de complotisti, cu care insa nici macar nu am comunicat.

In ceea ce priveste subminarea economiei nationale, aceasta este redusa la o singura societate, cu capital majoritar de stat, ignorandu-se total ramuri importante ale economiei nationale (industria petrochimica si agricultura). Faptul ca in aceste ramuri agentii economici sunt privati nu semnifica excluderea lor din economia nationala, proclamata de art. 135 din Constitutie ca fiind economie de piata, bazata deci pe libera concurenta, si in care statul trebuie sa protejeze toti factorii de productie, fara a discrimina capitalul privat. Potrivit textului constitutional, resursele naturale trebuie exploatate in concordanta cu interesul national (care include intreaga economie nationala, protectia sociala, veniturile bugetare, pacea sociala), iar nu exclusiv in interesul unei societati nationale, fie ea si cu capital majoritar de stat.

Se fac afirmatii mincinoase, in sensul ca actele semnate de mine ar fi vizat Grupul INTERAGRO si deci pe Ioan NICULAE (fila 23). In realitate, in niciun act semnat de mine nu exista vreo referire la Societatea ori la Grupul INTERAGRO, ci la combinatele de ingrasaminte chimice si, generic, la clientii SNGN ROMGAZ SA si la consumatorii intreruptibili. Or, chiar procurorul afirma ca Societatea INTERAGRO nu era consumator, ci furnizor (fila 27), asa incat niciunul din actele mele (toate precizand expres ca se refera la consumatori) nu putea fi aplicabil acestei societati, pe care nu am urmarit deci sa o favorizez in defavoarea producatorului de gaze. In mod absurd, se ajunge chiar sa fiu acuzat ca in Nota propusa Guvernului nu este inclusa Societatea INTERAGRO (fila 26).

Se pretinde ca am emis ordine succesive pentru ca cel/cele anterioare nu satisfaceau interesele Societatii INTERAGRO (filele 26-27). Un grup de complotisti (prin natura lui structurat, organizat, gandit), care si-a propus subminarea economiei nationale, a trebuit sa incerce de 4 ori sa gaseasca o forma potrivita pentru un act de 2 pagini?

Se afirma mincinos ca din al doilea ordin (cel din 25.03.2008) s-a eliminat conditia existenta in primul ordin (cel din 12.03.2008) privind calitatea de consumator a beneficiarilor, inlocuindu-se cu aceea de beneficiar, in scopul de a favoriza Societatea INTERAGRO, care era furnizor (filele 27-28). in realitate, ca si primul ordin, ca si toate ordinele ulterioare, si acest ordin face expres vorbire de conditia ca beneficiarii facilitatilor sa aiba statut de consumator intreruptibil. O logica minima arata ca, daca o entitate este consumator intreruptibil, este si consumator, deci aceasta conditie nu a fost eliminata decat in mintea procurorului.

Se afirma mincinos ca al patrulea ordin (din 13.05.2008) a eliminat conditia din al treilea ordin (din 25.04.2008) privind inexistenta datoriilor (filele 29-30). in realitate, si acest ordin facea expres vorbire de conditia de a nu exista datorii scadente si neachitate.

Se sustine ca, prin Nota din 19.02.2008, am indus in eroare Guvernul, care a aprobat-o. Acelasi procuror sustine insa faptul ca, in calitate de ministru, am fost regulat informat de SRI privind riscurile majore generate de Societatea INTERAGRO si ca, in loc sa intervin pentru inlaturarea pericolului, am actionat premeditat pentru sprijinirea grupului infractional (filele 63-64). Evident, se naste intrebarea de ce SRI, care depistase activitatea mea contra securitatii statului, ma informa regulat cu privire la aceasta?

Daca eu am fost regulat informat de SRI privind complotul si subminarea realizate de Ioan NICULAE si altii (inclusiv eu si urmatorul ministru al Economiei) prin intermediul Societatii INTERAGRO, este obligatoriu ca aceste informatii sa fi fost transmise, potrivit competentei, altor ministri (de Interne, al Apararii si de Justitie, membri ai CSAT), Primilor-Ministri Calin POPESCU TARICEANU si Emil BOC, presedintilor Camerelor Parlamentului si Presedintelui Romaniei.

Asa fiind, eu oricum nu mai aveam cum sa induc in eroare Guvernul prin Nota din 19.02.2008, deoarece seful acestuia si alti ministri fusesera deja informati de SRI de activitatea mea infractionala grava. Desi informati de SRI (cum rezulta din logica procurorului), membrii Guvernului condus de Calin POPESCU TARICEANU au adoptat de doua ori notele cu facilitati pentru consumatorii intreruptibili de gaze (prima data la propunerea mea, a doua oara la propunerea ministrului Agriculturii, Dacian CIOLOS).

Desi informati de SRI (cum rezulta din logica procurorului), membrii Guvernului condus de Emil BOC au acordat, prin OUG nr. 54/2009, facilitati cu mult superioare celor propuse de mine.

Desi informati de SRI (cum rezulta din logica procurorului), presedintii Camerelor Parlamentului nu s-au opus aprobarii ordonantei de urgenta prin Legea nr. 332/2009 si sporirii, prin votul Parlamentului, a facilitatilor deja acordate de Guvern.

Desi cert informat de SRI (cum rezulta din logica procurorului), Presedintele Romaniei a promulgat fara probleme legea respectiva.

Procurorul de caz nu explica insa motivele pentru care Presedintele Romaniei, doi Prim-Ministri, presedinti de Camere, ministri de Interne, de Justitie si ai Apararii nu sunt si ei acuzati de participarea, cu premeditare (deoarece au primit rapoartele SRI) la acest gigantic complot vizand subminarea economiei nationale, toti fiind in solda lui Ioan NICULAE. Daca naratiunea procurorului de caz ar avea cea mai mica baza factuala, atunci acesta ar fi trebuit, obligatoriu, sa-i includa in complot pe toti cei de mai sus, in frunte cu seful de stat”.

* Cititi aici notele scrise trimise de Varujan Vosganian Comisiei juridice si Plenului Senatului

* Cititi aici mai multe despre acuzatiile care ii sunt aduse lui Varujan Vosganian