Proces de paternitate de rasunet. Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a fost dat in judecata de Dieter Stanzeleit, reprezentat de avocatul Artin Sarchizian (foto 1), care cere Judecatoriei Sectorului 1 sa constate ca este fiul biologic al suveranului. In cererea de chemare in judecata depusa de avocatul Artin Sarchizian, Dieter Stanzeleit (foto 2) solicita instantei sa constate ca “Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei este tatal biologic al subsemnatului” si “in urma cercetarii judecatoresti si in baza probatoriului, sa stabileasca filiatia paterna, reala (corespunzatoare realitatii biologice) fata de Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei”. De asemenea, Dieter Stanzeleit cere si incuviintarea efectuarii unei “expertize medico-legale (genetica, tip ADN) ocazie cu care, se va stabili legatura biologica dintre subsemnatul si Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei”.

Dieter Stanzeleit: “In realitate, tatal biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, realitate pe care, din totdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmata si de mama mea adoptiva”

Concret, Dieter Stanzeleit arata ca este fiul Regelui Mihai I si al Nerissei Jane Irene Bowes Lyon, lucru ce i-a fost confirmat si de mama sa adoptiva Irmgard Stanzeleit. Dieter Stanzeleit sustine in cererea de chemare in judecata ca a fost lasat, de persoane necunoscute, intr-o stare fizica extrem precara, in ingrijirea lui Irmgard Stanzeleit: „In prezent, aparenta de drept - neconforma cu realitatea biologica - si care rezulta din actul de nastere, este ca tatal subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figureaza in acest act, la poziţia “tata”. Insa, in realitate, tatal biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, realitate pe care, din totdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmata si de “mama” mea “adoptiva”, respectiv Dna. Irmgard Stanzeleit, ce mi-a destainuit (de fapt confirmat) ca, la inceputul anului 1945, copil fiind, am fost lasat, de catre persoane necunoscute, intr-o stare fizica extrem de precara (ranit si sangerand) spre ingrijire doamnei Irmgard Stanzeleit, ce din compasiune a acceptat primirea mea, cu atat mai mult cu cat, in perioada respectiva se îngrijeau de fiul lor, ce isi traia ultimele zile (si care, la scurt timp a si murit) pe nume Dieter Stanzeleit, pe care, mai apoi, practic l-am „substituit”. Primind si aceasta confirmare, am inceput practic, sa constientizez (reamintesc) clipele socante traite in frageda copilarie, cand, mama mea biologica, Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, a fost executata in fata mea si cum, dupa aceasta, am fost lasat in grija Dnei. Stanzeleit, ce impreuna cu mama sa, locuia pe atunci la familia Neils in Schmatzin, Pomerania.

Totodata, imi amintesc cu acuratete cele relatate mie de mama Dnei. Stanzeleit, care imi povestea despre micul Dieter (fiul biologic al sotilor Stanzeleit) ce decedase la putin timp dupa nastere si cum doamnei Stanzeleit ii fusese predat un baiat mai mare (respectiv, subsemnatul) pentru ingrijire, si cu care, mai apoi, in luna martie 1945, a plecat la Wallstawe, Saxonia- Anhalt, unde au (am) locuit la familia Schulz.

Un fapt demn de amintit - si relevant sub aspectul probarii imprejurarii ca, practic adevaratul Dieter Stanzeleit (ce pe atunci trebuia sa aiba circa un an, fiind deja decedat) fusese substituit cu subsemnatul (ce aveam mai bine de 5 ani) - este acela ca, subsemnatul ma jucam cu fiii sotilor Schulz, respectiv Eckhard Schulz (nascut 1940) si cei doi frati ai sai mai mari, jocuri (precum fotbal) specific varstei de peste 4-5 ani, situatie logic, imposibil ca un copil de numai un an sa aiba asemenea activitati cu altii, de peste cinci ani, fiind astfel frapanta inadvertenta dintre varsta (oficiala – de un an) si cea reala (a copilului ce il substituia, respectiv subsemnatul) de peste cinci ani”.

Stanzeleit: „Tatal meu biologic, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei in luna septembrie a anului 1939, s-a casatorit cu mama mea biologica Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, in conditii de maxima confidentialitate”

In aceeasi cerere depusa in instanta prin avocatul Artin Sarchzian, Dieter Stanzeleit precizeaza ca in 1994 a initiat mai multe investigatii, in urma carora a intrat in posesia unor inscrisuri, care confirma faptul ca Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei este tatal sau biologic. Dieter Stanzeleit arata ca Mihai I si Nerissa Jane Irene Bowes Lyon s-au casatorit, in secret, in septembrie 1939 la primaria orasului Azuga. Stanzeleit sustine ca s-a nascut in 28 noiembrie 1939 la Manastirea Sinaia si a fost botezat la 1 ianuarie 1940 la Biserica Sf. Ioan Botezatorul din localitatea Carmen Sylva, primind numele de Nicolae Vasile: „Cu toate acestea, tocmai in anul 1994, am decis sa initiez unele investigatii, pe cont propriu, privind trecutul meu si, in special, destinul mamei mele biologice Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, intrand astfel in contact cu mai multi martori oculari si istorici, care mi-au relatat ori confirmat realitati pe care le cunosteam ori doar mi le aminteam, si tot astfel, cercetand in mai multe arhive relevante, indeosebi in Romania si in alte 8 tari.

Cu ocazia acestor cercetari, am putut intra in posesia mai multor inscrisuri (unele originale) ce contin o seama de informatii deosebit de relevante si care, in situatia confirmarii autenticitatii lor, sunt in masura a delega pricina de fata.

Din aceste inscrisuri, rezulta cu claritate cum, tatal meu biologic, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei in luna septembrie a anului 1939, s-a casatorit cu mama mea biologica Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, in conditii de maxima confidentialitate, la Primaria Orasului Azuga, Judet Prahova, imprejurare care inca, nu s-a stabilit in mod oficial (cu toate ca exista dovezi concrete in acest sens).

Astfel, din relatia celor doi, a rezultat un singur copil, respectiv subsemnatul, fiind nascut (in realitate) pe 28 noiembrie 1939 la Manastirea Sinaia si botezat de preotul comunitatii, M. Roşescu, respectiv in data de 1 ianuarie 1940, la biserica ortodoxa Sf. Ioan Botezatorul din localitatea Carmen Sylva.

Numele primit de subsemnat, la botez, a fost acela de Nicolae-Vasile. De altfel, pe copia certificatului de botez, ce se gaseste in posesia mea, sunt trecuti ca parinti Domnul Mihai de Alba Iulia si Doamna Nerissa Lyon, care in realitate avea numele de familie Bowes-Lyon, in timp ce drept nasa de botez aparea o anumita Doamna Colonel Vasile Voinescu”.

Avocatul Artin Sarchizian: „Demersul judiciar al domnului Dieter Stanzeleit de a-si stabili adevarata identitate, chiar daca aceasta implica o revendicare a paternitatii fata de insusi Majestatea Sa Regele Mihai de Romania, este unul curajos”

Avocatul Artin Sarchizian a precizat pentru Lumeajustitiei.ro ca demersul lui Dieter Stanzeleit ca aceasta speta va intra in galeria cauzelor celebre privind paternitatea, precum cele ale lui Andrei Tinu sau Andreea Paunescu: “Cu certitudine, si, fara teama de a gresi, pot spune ca demersul judiciar al domnului Dieter Stanzeleit de a-si stabili adevarata identitate, chiar daca aceasta implica o “revendicare” a paternitatii fata de insusi Majestatea Sa Regele Mihai de Romania, este unul curajos si va declansa o multitudine de dezbateri, opinii, pasiuni, dintre cele mai felurite, dar care, pe noi, oamenii de drept (cum spunea luminatul Istrate Micescu) n-ar trebuie sa ne intereseze, ci singurul lucru de care ar trebui sa fim preocupati este acela de a sti si a dezlega ceea ce se ascunde dincolo de “spectaculosul”, cu siguranta efemer, al “cauzei”, anume ca problemele de drept se vor ivi si pune in discutie si, cu siguranta , isi vor gasi dezlegarea in cursul judecatii.

Cu aceeasi certete spun, si fara a avea veleitati de vizionar, ci poate doar o “banala” intuitie, ca si aceasta speta va intra in galeria cauzelor, de acum celebre, privind paternitatea, anume Andrei Tinu si Andreea Paunescu, care, fara echivoc, au constituit si vor constitui un promotor, un varf de lance, al unor astfel de actiuni, devenind, in cele din urma, un imbold pentru simplul justitiabil, ce uneori ramane temator in stare latenta, ca “se poate”.

Desigur, nu putini vor fi aceia care, coplesiti de o moralitate “debordanta”, vor infiera actiunea dlui. Dieter Stanzeleit, cum, in acelasi timp, numeroasa va fi si tabara celor care vor vedea in aceasta actiune un act de consecventa - pentru ca nu acum si aici a inceput drumul D-lui Stanzeleit in “cautarea” identitatii - si poate cel mai important, de curaj.

In ce ma priveste, incercand sa ma derobez de subiectivismul, firesc si natural, al oricarui avocat ce pledeaza intr-o cauza, as spune ca acest demers nu este nici infam si nici un act de mare bravura, ci, pur si simplu, unul normal, al unui cetatean, cu adevarat “European” ce doreste a-si lamuri identitatea.

Si, pentru ca aminteam mai sus de “moralitate”, voi spune atat, mitogeneza justitiei - cum o denumea, cu maiestrie, profesorul Ion Craiovan, cand surprindea ipostazele justitiei – ne spune ca, justitia era un atribut al zeilor, iar mai apoi, in cursul istoriei omenirii, recunoscandu-i-se sorgintea divina, acum, nu stiu daca justitia mai este ori nu divina, insa, ceea ce stiu, este ca ea trebuie sa fie sacra. Or, retoric ma intreb, ce poate fi mai moral, decat a te duce in fata justitiei, cu demnitate si smerenie, pentru a auzi si respecta “rostirea dreptului” (iuris dictio) .

Pot spune acum, in limite litis, ca ne gasim in amontele unei “frumoase spete”, care, cu siguranta, isi are locul rezervat, dar inca neocupat (dupa cum Mendeleev in tabelul sau lasase locuri pentru noi elemente) in ceea ce imi place sa denumesc jurisprudenta generala, si de ce nu, este foarte posibil, sa fie scrisa, ori rescrisa, o importanta pagina de istorie”.

Pe de alta parte, avocatul Artin Sarchzian sustine ca problema privind competenta unei instante din Romania de a solutiona aceasta cauza nici nu poate fi pusa in discutie, in conditiile in care Regele Mihai I este cetatean roman si are resedinta in tara noastra: “Ma refeream mai sus la problematica acestei actiuni, ei bine, o prima chestiune ce trebuie analizata prioritar este aceea daca instanta romana este competenta a solutiona cauza. Raspunsul nu poate fi decat afirmativ, cata vreme, inca, competenta de jurisdictie se determina prin raportare la dispozitiile Legii nr.105/1992, cu referinta la prevederile art. 149, ce dispun ca “Instantele judecatoresti romane sunt competente daca: (1). paratul sau unul dintre parati are domiciliul, resedinta sau fondul de comert in Romania; daca paratul din strainatate nu are domiciliul cunoscut, cererea se introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului din tara”.

Or, in cauza, se poate observa ca Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei este cetatean roman, avand resedinta în Romania, astfel ca, situatia factuala, se circumscrie ipotezei legale vizata de textul precitat, instanta romana fiind astfel competenta in solutionarea cauzei.

Evident, vor fi si alte chestiuni incidentale ce vor fi solutionate de catre instanta, insa cu toate acestea, quintesenta cauzei ramane dovedirea legaturii de filiatie, care, fie pe o “cale” mai scurta (testul ADN), ori, fie pe una mai sinuoasa probator, dar, nu neaparat greoaie, va putea fi stabilita. Si pentru ca aminteam de probe, voi spune atat, situatia Dlui. Stanzeleit, este una “fericita” deoarece, cum de altfel si in cauza Paunescu se intampla, acesta, mai inainte de inceperea dezbaterii judiciare, detine un important “arsenal” probator ce va fi dedus cenzurii si evaluarii judiciare, situatie mai putin intalnita in astfel de cauze, cand, in majoritatea lor se remarca, in mod justificat, o quasineputinta a reclamantului de a detine mijloace probatorii relative la un fapt petrecut mai inainte de a se naste (faptul conceptiunii).

In plus, ca un element din nou “fericit” al cauzei de fata, putem retine si imprejurarea ca persoana fata de care se revendica paterniatatea este in viata, astfel ca, cu un minm efort, se poate stabili un adevar, care cum spuneam, poate fi istoric, nadajduind astfel, ca proba ADN va putea fi efectuata, cum spuneam, cu riscul de a ma repeta, din respect fata de justitie si adevar”.

* Cititi aici cererea de chemare in judecata a Majestatii Sale Regele Mihai I