Judecatoarea Florentina Parvu de la Sectia Penala a Curtii de Apel Timisoara a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a judecatoarei Florita Bolos (foto) de la Judecatoria Ineu, retinuta luni, 10 iunie 2013, dupa ce procurorii DNA au acuzat-o de luare de mita in forma continuata si fals in inscrisuri sub semnatura privata in scopul ascunderii comiterii infractiunii de luare de mita, pe motiv ca actiunile infractionale derulate de judecatoare sunt de natura sa creeze in randul opiniei publice imaginea unei "justitii omnipotente". In incheierea Curtii de Apel Timisoara prin care s-a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a judecatoarei Florita Bolos se precizeaza ca din materialul probator administrat in cauza rezulta ca judecatoarea nu avea niciun scrupul in a se intalni cu orice fel de persoane, pretinzand si acceptand sume de bani sau alte foloase in vederea pronuntarii unor hotarari favorabile persoanelor de la care primea mita.

De altfel, judecatoarea Florentina Parvu mentioneaza ca Florita Bolos si-a folosit atributele calitatii de judecator pentru a dispune sau a facilita obtinerea frauduloasa a unor sentinte nelegale, pentru a obtine diverse sume de bani pentru sine, cu ignorarea flagranta a principiilor de drept care garanteaza infaptuirea justitiei.

Judecatoarea Florita Bolos a sustinut ca a fost provocata de investigatorul sub acoperire. CA Timisoara: "Instanta retine ca actiunea investigatorilor nu a fost provocatorie"

Judecatoarea Florita Bolos a fost prinsa in flagrant luni, intr-o parcare din Arad, in timp ce primea de la un ofiter sub acoperire 5.500 de euro. Anterior, aceasta primise de la o alta persoana 13.000 de lei. Banii ar fi fost oferiti, sustin procurorii DNA, in schimbul unei hotarari civile “favorabila uneia dintre cele doua persoane, prin care se asigura transferul pe cale judiciara a dreptului de proprietate asupra unor terenuri”. In tot acest timp, judecatoarea Florita Bolos a fost monitorizata de investigatori sub acoperire.

In incheierea nr. 3/PI/CC a Curtii de Apel Timisoara, din data de 11 iunie 2013, se arata ca s-a dispus arestarea preventiva a judecatoarei Florita Bolos intrucat, inca din 2009 existau indicii ca judecatoarea Bolos "savarseste abuzuri si ilegalitati repetate in exercitarea atributiilor profesionale" in schimbul unor sume de bani. In acest context, s-a apreciat ca activitatea infractionala nu putea fi probata decat prin introducerea in cauza a unor investigatori sub acoperire, care sa efectueze, cu autorizarea procurorului, actiuni care se circumscriu modului de operare al invinuitei: "Utilizarea acestor tehnici speciale de investigatie nu sunt incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, insa jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului subliniaza ca utilizarea acestor tehnici ascunse trebuie sa aiba limite clare, iar cand un inculpat sustine ca a fost instigat se impune ca instantele sa verifice atent materialul probator de la dosar. Instanta retine in acest sens ca actiunea investigatorilor nu a fost provocatorie, simpla solicitare a investigatorului V. I. M. de a afla procedura prin care se poate rezolva prin intermediul autoritatii judiciare clarificarea dreptului de proprietate cu privire la anumite terenuri, a condus la disponibilitatea inculpatei de a o sprijini pe aceasta cu incalcarea flagranta a codului deontologic al magistratului si al atributiilor de serviciu, aceasta oferind investigatorului serviciile sale de a redacta actiunea, a da sfaturi cu privire la actele ce trebuie depuse, a face in asa fel ca actiunea civila sa-i parvina, dand promisiune ferma in sensul ca aceasta va fi admisa, ceea ce s-a si intamplat, activitati pentru care a pretins si primit sume de bani.

Astfel savarsirea infractiunii nu a avut loc prin solicitarea directa a investigatorului, data inculpatei de a comite aceasta infractiune, investigatorul solicitand doar un sfat juridic, nesolicitand expres ca inculpata sa se ocupe personal de acest demers, iar in plus in cauza existau indicii ca inculpata a mai comis astfel de fapte".

CA Timisoara: "Actiunile infractionale derulate sunt de natura sa creeze in randul opiniei publice imaginea unei „justitii omnipotente”, in care siguranta obtinerii unui beneficiu se fundamenteaza pe posibilitatea de „a cumpara orice”, precum si pe disponibilitatea unui magistrat al statului roman de a „imparti dreptatea pe bani”

In acelasi document se precizeaza de catre judecatoarea Florentina Parvu ca faptele de coruptie savarsite de judecatoarea Florita Bolos reprezinta un grad de pericol social deosebit de grav, care aduce atingere justitiei, prin aceea ca magistratul ar fi dispus sa "imparta dreptatea pe bani": "Astfel, se apreciaza de catre procurori ca, asa cum rezulta din cele prezentate in cadrul situatiei de fapt, magistratul si-a folosit atributele calitatii de judecator, pentru a dispune sau a facilita obtinerea frauduloasa a unor sentinte nelegale, utilizand cunostintele sale juridice si experienta profesionala acumulata, pentru a obtine diverse sume de bani pentru sine si pentru nora sa, care este mediator in localitatea Ineu, cu ignorarea flagranta a principiilor de drept care garanteaza infaptuirea justitiei si a menirii pe care Ministerul Justitiei o are in privinta apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si, indeosebi, in consolidarea principiului referitor la egalitatea acestora in fata legii.

Instanta trebuie sa aiba in vedere faptul ca inculpata B. F. a pronuntat sentinta civila amintita in conditiile in care nu a avut procedura cu nici o parte din dosar si astfel doreste sa acopere acest viciu procedural.

Totodata trebuie avut in vedere „oferta”, respectiv disponibilitatea manifestata de inculpata B. F., de solutionare favorabila a unor procese viitoare, prin eludarea normelor legale, prin fraudarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor ECRIS, in scopul obtinerii unor sume de bani, fiind dispusa sa „corupa” si alti magistrati, cum este de exemplu colegul sau T. A. despre care a afirmat: „Da, la T., care nu mai tine 60 de zile……….pai ti-am spus ca asta, T. e mult mai flamand”

Modalitatea de savarsire a infractiunii, predispozitia actuala a inculpatei B. F. pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, calitatea si pregatirea profesionala a acesteia, sunt aspecte care imprima faptelor comise un grad de pericol social deosebit de grav, intrucat actiunile infractionale derulate sunt de natura sa creeze in randul opiniei publice imaginea unei „justitii omnipotente”, in care siguranta obtinerii unui beneficiu se fundamenteaza pe posibilitatea de „a cumpara orice”, precum si pe disponibilitatea unui magistrat al statului roman de a „imparti dreptatea pe bani”, ajungandu-se practic la situatia in care hotararile judecatoresti sunt „vandute” pe importante sume de bani.

Mai mult, din materialul probator administrat in cauza rezulta indicii si cu privire la implicarea judecatorului B. F. in comiterea altor infractiuni de coruptie, aceasta asa cum reiese din probele de la dosar neavand nici un scrupul in a se intalni cu orice fel de persoane, pretinzand si acceptand sume de bani sau alte foloase in vederea pronuntarii unor hotarari favorabile acestora. Aceasta atitudine si toate aceste actiuni ale magistratului sunt de natura a crea o imagine nefavorabila intregului corp profesional al magistratilor, cu reflexii negative in spatiul public".

CA Timisoara: "Instanta constata ca, in speta dedusa judecatii, in privinta inculpatei planeaza pericolul de a fi tulburata ordinea publica"

Judecatoarea Parvu de la Curtea de Apel Timisoara evidentiaza in incheierea din data de 11 iunie 2012 ca judecatoarea Florita Bolos reprezinta un pericol concret pentru ordinea publica: "De asemenea, comportamentul infractional manifestat de catre inculpata B. F. este de natura sa afecteze autoritatea institutiilor chemate sa infaptuiasca justitia, aducand totodata o atingere grava sistemului judiciar in general si in mod special prestigiului Judecatoriei Ineu, aruncand astfel o umbra de neincredere in randul opiniei publice asupra magistratilor din cadrul acestei instante neimplicati in fapte de coruptie.

Ca atare, avand in vedere natura si gravitatea deosebita a faptelor comise, modul de operare utilizat, precum si urmarile produse, se apreciaza de catre procurori ca lasarea in libertate a inculpatei B. F. prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, astfel ca se impune luarea fata de acesta a masurii arestarii preventive, fiind indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 143 C.p.p. si 148 lit. f C.p.p., existand probe si indicii temeinice ca acesta a savarsit faptele retinute in sarcina sa.

Desi pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social - ca trasatura esentiala a infractiunii - totusi acestea prezinta puncte de interferenta astfel ca practica judiciara a conturat punctul de vedere majoritar ca pericolul concret pentru ordinea publica se apreciaza atat in raport de datele referitoare la persoana invinuitului/inculpatului cat si de datele referitoare la fapte, adica natura si gravitatea infractiunii comise si rezonanta sociala negativa produsa in comunitate ca urmare a savarsirii acesteia. Ca rezultat al derularii activitatii infractionale a magistratului in virtutea functiei publice pe care o detine, cea de judecator, s-a adus atingere implicit nu numai imaginii institutiei pe care acesta o reprezinta, ci si o denaturarea grava a profilului magistratului in sistemul judiciar romanesc, magistratii fiind o categorie aparte in randul celor care infaptuiesc actul de justitie, trebuind sa dea dovada de o inalta tinuta morala ce presupune abtinerea de la comportamentele infractionale, constituind in mod neindoielnic adevarate repere in societatea romaneasca".

CA Timisoara: "Nu poate fi neglijat nici faptul ca inculpata a pretins si primit sume de bani pentru judecarea unei actiuni in care a efectuat atat acte specifice profesiunii de avocat cat si specifice activitatii de judecata"

Judecatoarea Florentina Parvu de la Curtea de Apel Timisoara a mai precizat in incheierea nr. 3/PI/CC ca in schimbul sumelor de bani pretinse si ulterior primite judecatoarea Florita Bolos a efectuat atat acte specifice profesiunii de avocat cat si specifice activitatii de judecata: "Instanta constata ca, in speta dedusa judecatii, in privinta inculpatei planeaza pericolul de a fi tulburata ordinea publica. Intelegand prin ordine publica acea caracteristica a unei societati in care domina siguranta, securitatea, respectul fata de drepturile cetatenilor, si care presupune existenta unor masuri care sa asigure functionarea normala a sistemului, mentinerea linistii cetatenilor si a respectarii drepturilor acestora, instanta apreciaza ca pericolul concret pentru o asemenea ordine publica, dovedit cu probele de la dosar, exista si impune luarea fata de inculpata a masurii arestarii preventive.

Fara a incalca prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpata, instanta apreciaza ca probele administrate in cauza reprezinta tot atatea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica pe care il reprezinta lasarea acesteia in libertate, la acestea adaugandu-se si alte aspecte precum imprejurarea ca persoana acuzata este magistrat cu atributii de aplicare a legii, in calitate de reprezentant al autoritatii judecatoresti, functie care presupune o responsabilitate in plus in ceea ce priveste atributiile de serviciu, iar aceste persoane trebuie sa fie un exemplu pentru societate in ceea ce priveste comportamentul lor la locul de munca, care trebuie sa fie caracterizat prin corectitudine, impartialitate si o conduita morala ireprosabila.

Pericolul social pentru ordinea publica mai este potentat si de faptul ca inculpata nu a avut o atitudine sincera nici in fata procurorului, dar nici in fata instantei de judecata, incercand sa ofere o versiune a faptelor sale care sa o protejeze de rigorile legii penale, incercand sa induca instantei o stare de fapt din care ar rezulta ca a incalcat doar normele deontologice, nu si cele penale.

Impotriva unor astfel de fapte cum este cea retinuta in sarcina inculpatei, autoritatile judiciare trebuie sa aiba o reactie severa si eficienta pentru a contracara un astfel de fenomen de coruptie si care pune in pericol insasi ordinea publica deoarece astfel de fapte cum este cea de care este invinuita inculpata ar putea ingradi chiar infaptuirea justitiei, aducand o imagine grava institutiei din care face parte si autoritatii judiciare in special.

Nu poate fi neglijat nici faptul ca inculpata a pretins si primit sume de bani pentru judecarea unei actiuni in care a efectuat atat acte specifice profesiunii de avocat cat si specifice activitatii de judecata cu incalcarea dispozitiilor legale civile atat sub aspect material cat si procedural.

Curtea apreciaza ca singura masura cu caracter preventiv care poate in momentul de fata sa asigure buna desfasurare a procesului penal este masura arestarii preventive, astfel ca instanta urmeaza sa ia aceasta masura pentru a da eficienta intregului demers al organelor de urmarire penala pentru a trage la raspundere penala pe inculpata, aceasta masura fiind o premisa necesara aflarii adevarului in cauza, motiv pentru care masura obligarii de a nu parasi tara sau localitatea solicitata de inculpata prin aparator ales apare ca fiind ineficienta".

*Cititi aici inchierea din data de 11 iunie 2013 a Curtii de Apel Timisoara