Condamnarea la 22 de ani de inchisoare pentru omor calificat si profanare de morminte aplicata de judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges politistului Cristian Cioaca a iscat o dezbatere aprinsa in randul opiniei publice: a fost condamnat pe nedrept Cristian Cioaca pentru uciderea Elodiei Ghinescu, atat timp cat cadavrul lipseste? Avocata Maria Vasii (foto), aparatoarea politistului Cristian Cioaca, a acordat un interviu in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro in care expune argumentele care conduc la ipoteza ca lui Cioaca nu i-a fost respectat dreptul la aparare si nu a avut parte de un proces echitabil. Aceasta a dezvaluit pentru Lumeajustitiei.ro ca in timpul procesului judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges a "barat" orice afirmatie a martorilor, daca aceasta era in favoarea lui Cristian Cioaca, si in acelasi timp "i-a crezut pe cuvant" pe procurorii care au intocmit rechizitoriu, precum si acuzatiile din acesta, fara a efectua cercetarea judecatoareasca.

Totodata, avocata Maria Vasii il acuza pe judecatorul Gheorghe Neacsu de la Tribunalul Arges ca a confirmat o urmarire penala efectuata nelegal, bazata pe un experiment judiciar. Concret, Maria Vasii sustine ca in timpul urmaririi penale s-a admis ca mijloc de proba rezultatul dispozitivul ADE650, care se presupune ca ar fi capabil sa detecteze cadavrele, iar in urma cautarilor cu acest aparat procurorii au intocmit procese verbale in care au concluzionat ca Elodia Ghinescu a fost omorata si apoi transata de Cristian Cioaca. Precizam ca cel care a brevetat aceste dispozitive ca fiind dispozitive judiciare a fost condamnat la 10 ani de inchisoare in Marea Britanie.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste ancheta procurorilor, avocata Maria Vasii a aratat ca majoritatea probelor au fost intocmite fara respectarea procedurilor judiciare. Spre exemplu, Vasii a aratat ca lui Cioaca nu i s-a permis sa aiba acces la proba materiala cu uniforma de politist pentru a se constata daca intr-adevar ii apartine, precum si la compararea acestei probe cu inregistrarile video de la statia Petrom, cu atat mai mult cu cat solutia de condamnare s-a raportat, potrivit avocatei lui Cioaca, la aceasta proba. In acelasi timp, avocata Maria Vasii sustine ca Interpol nu a cautat-o pe Elodia Ghinescu timp de cinci ani, ci doar o scurta perioada de timp. Mai mult, cautarea acesteia in cele 185 de state s-ar fi facut in baza unui mesaj de alerta, cum prevede articolul 97 din Conventia Schengen, unde este statutat ca persoana cautata are dreptul de a refuza divulgarea locatiei in care se afla.

Prezentam in continuare interviul realizat cu avocata Maria Vasii:

In ce constau abuzurile pe care le-a facut instanta de fond, mai exact judecatorul Gheorghe Neacsu?

Inainte de toate, clientul meu nu a avut parte de un proces echitabil. Sustin ca nu a avut parte de un proces pentru ca in momentul in care au fost epuizate cererile de probatiune propuse de catre Parchet, respectiv audierea de martori, pentru ca alte probe nu au avut, judecatorul cauzei a declarat incheiata cercetarea judecatoareasca. I-au fost respinse clientului meu toate cererile de probe. In aceste conditii putem spune ca nu a avut parte de un proces pentru ca procesul penal a fost lipsit de o parte esentiala, cercetarea judecatoareasca. In ceea ce privesc probele propuse de catre Parchet, dupa cum se cunoaste, probele administrate de procurori au fost intocmite de procurori doar pentru a sustine rechizitoriul. Solutia poate fi pronuntata de un judecator numai dupa ce se administreaza probele in mod nemijlocit in cursul ceretarii judecatoresti cu respectarea principiului guvernat de art.289 Cod procedura penala si cu respectarea art.7 din Conventia Europena cu privire la dreptul la un proces echitabil. Este primul repros pe care noi il facem judecatorului. Nu am niciun dubiu ca afirmatia mea este corecta. Este o afirmatie corecta. Nu au decat sa verifice si vor constata ca Cristian Cioaca a fost judecat fara a i se administra nici macar o proba in aparare. In alta ordine de idei, nu au fost administrate nici macar probele Parchetului. Judecatorul cauzei noastre trebuia sa preia probele propuse de catre procurorii, respectiv probele care au fost administrate in cursul cercetarii penale si trebuia sa le supuna unei etape contradictorii, respectiv sa avem si noi acces la aceste dovezi. In alte conditii, doctrina penala ne spune ca probele in aceste conditii atrag caracterul de probe obscure.

Vreti sa spuneti ca nu ati avut acces la probele pe care le-au oferit procurorii?

Nu, nu am avut acces la aceste dovezi. Judecatorul cauzei, domnul Gheorghe Neacsu ne-a interzis accesul la aceste probe. De exemplu, am solicitat sa ne fie prezentata proba materiala cu uniforma de politist. Intrucat in timpul urmaririi penale nu i-a fost prezentata clientului meu... clientului meu nu i s-a cerut acel experiment judiciar de a imbraca uniforma pentru a vedea daca putea fi in mod rational uniforma purtata de clientul meu, aveam dreptul in timpul procesului sa vedem daca exista acea uniforma. Chiar daca ar fi fost inaintata aveam dreptul sa o vedem in materialitatea sa si ulterior sa putem examina daca aceasta proba socotita esentiala pentru acuzare si implicit acum pentru judecator, pentru ca s-a format si solutia de condamnare raportat la aceasta proba. Aceasta proba trebuia comparata cu o alta proba, respectiv cu inregistrarea video ce a fost realizata prin acele imagini video captate in statia Petrom, in timpul serii de 29 spre 30 august, seara in care clientul meu s-a intalnit cu colegii politisti si le-a predat acele bonuri de benzina. Clientul meu era imbracat in uniforma de politist. Procurorii afirma ca acea uniforma pe care o purta in acea seara a fost impregnata cu sangele pretinsei victime si implicit aveam dreptul de a vedea acea inregistrare video pentru a vedea daca uniforma din imaginile video corespunde cu uniforma gasita in rapa, uniforma care s-a format pe proba materiala. Mi-a fost insa respinsa aceasta cerere. Am solicitat sa vedem parte din probele materiale si sa le supunem unei examinari nemijlocite. Va rog sa aveti in vedere ca s-au facut raporte de constatare tehnico-stiintifica in dosar cu trimitere la raportul 776311/2/20 septembrie. Toate dovezile care ar arata ca a fost vorba despre sangele victimei ne fac trimitere la acest raport, ori acest raport nu exista la dosar. Nu exista raport efectuat in 20 septembrie, ca atare se poate spune ca sunt mentiuni false, toate cele care vorbesc despre sangele victimei.

In aceste conditii aveam dreptul, in lipsa unui raport cert, fiind evidenta afirmatia falsa cu privire la acest raport, la administrarea probei prin expertize pentru evaluarea tuturor asa zise urme biologice. Aceasta cerere estentiala intr-o acuzatie de omor clientului meu i-a fost respinsa. In aceste conditii nu pot sa afirm decat ca judecatorul cauzei i-a crezut pe cuvant pe procurori, a crezut absolut toate cele ce le-au afirmat in rechizitoriu si nu au dat curs obligatiei legale si deontologiei profesionale de a se comporta ca un magistrat independent si impartial si nu i-a dat sentimentul clientului meu ca este supus unei judecati efective. Clientul meu a avut parte, inclusiv in sedinta de judecata, de o manifestare evidenta a judecatorului in sensul de a bara orice afirmatia a martorilor, daca aceasta afirmatie venea in favoarea clientului meu. Inregistrarile de sedinta vorbesc de la sine. Apoi, judecatorul cauzei, vazand declaratiile confuze ale martorilor sau contradictiile din declaratii, era obligat sa dea citire acelor fragmente din declaratiile anterioare si sa ceara martorilor lamuriri. Cand i-am solicitat judecatorului sa respecte procedura in acest sens ne-a amenintat ca sesizeaza Baroul sa fim sanctionati pentru ca ne-am manifestat in sala de judecata.

In alta ordine de idei, pe inregistrarile de sedinta se poate observa ca judecatorul cauzei a fost cel care a pronuntat solutia de respingere a cererii de recuzare, desi nu el era trebuia sa o faca. Trebuia sa vina in sala presedintele completului care a solutionat cererea de recuzare la ultimul termen de judecata. Nu ne-a fost prezentata nici minuta, nu a venit nici sa pronunte, noi a trebuit doar sa venim sa luam act ca judecatorul cauzei noastre a venit si in timp ce intra in sala de sedinta, cand clientul meu nu era in boxa acuzatilor, pe parcursul in care urca podiumul spre masa judecatorului a afirmat: "Cererea v-a fost respinsa, declaram inchisa faza cercetarii judecatoresti". In momentul declararii incheierii fazei cercetarii judecatoresti clientul meu nici nu era in boxa. In aceste conditii a fost declarata incheiata faza cercetarii judecatoresti! Intreaga desfasurare a procesului a fost o demonstratie de forta, o demonstatie care nu a avut nimic din legalitatea unui proces penal, din echitatea procedurilor judiciare. Va rog sa retineti ca dosarul a intrat in instanta in data de 31 ianuarie 2013 si pe 25 iunie a fost declarata deja judecata completa si avem si aceasta sentinta, care nu are nimic din elementele unei hotarari judecatoresti emise in conditii de legalitate.

Care credeti ca sunt probele in aparare, in afara de cele care au fost respinse de judecator, care ar fi putut schimba cursul sentintei data de judecatorul Gheorghe Neacsu? Ce proba ar fi fost elementara si ar fi trebuit sa fie admisa pentru a se putea dovedi nevinovatia lui Cristian Cioaca?

Afirm si o sa sustin prin orice argumente ulterioare ca clientul meu trebuia achitat chiar in faza lucrarilor de la dosarul cauzei. Aveam dreptul ca inclusiv aceste lucrari de la dosarul cauzei sa le supunem unor examinari contradictorii in faza cercetarii judecatoresti, aveam dreptul la rasturnarea prezumtiei simple aduse prin aceste dovezi prin probe nemijlocite in aparare.

Numiti-mi un element, o proba care, daca ar fi fost admisa, ar fi schimbat cursul judecatii?

Probele stiintifice cele care au fost administrate in timpul urmaririi penale de a demasca ca au fost fraudulos administrate si cu concluzii care au fost gresit interpretate de procuror. In aceste conditii era obligatorie administrarea probelor pentru lamurirea cu adevarat a unei acuzatii de omor. Si aici ma refer la expertiza medico-legala, expertiza criminalistica, expertiza genetica, expertiza de traselogie si expertiza asupa pretinselor urme biologice care au fost ridicate. Toate aceste probe trebuiau administrate in mod nemijlocit cu prezervarea acestor urme biologice pe care noi nu le-am vazut, nu stim de existenta lor si nici macar judecatorul nu a avut acces la ele. Nu au fost insa efectuate aceste lucrari. A fost efectuata o singura expertiza medico-legala in cursul urmaririi penale, dar in conditiile in care noi nu am avut acces probele materiale si la urmele biologice. In aceste conditii, sub nicio forma nu se putea vorbi despre existenta unei legaturi intre pretinsa victima din aceasta cauza si probe biologice care sa il incrimineze pe clientul meu.

In alta ordine de idei, nu s-au depus inregistrarile convorbirilor telefonice pe care le-a facut sotia sa in data de 29-30 august. Aceste convorbiri erau esentiale. Nu s-a facut nici localizarea, potrivit apelurilor telefonice, pe sotia clientului meu. Nu au fost depistate localizarile unde a avut ultimele contacte sotia clientului meu, respectiv unul dintre ofiterii SPP, care a fost ultima persoana care a vorbit cu sotia clientului meu, si care niciodata nu a dat o explicatie plauzibila cu privire la locul in care se gasea si convorbirea pe care a avut-o cu sotia clientului meu.

Stiu ca au existat niste convorbiri in Suedia, in Emiratele Arabe...

Acestea nu au fost niciodata identificate. Una dintre convorbiri care a avut loc in 29 august cu Suedia a durat mai mult de o ora, fara ca cineva sa se fi interesat. Intr-un stat de drept era suficient acest argument pentru ca judecatorul sa restituie dosarul Parchetului, pentru ca Parchetul nu a inaintat judecatorului probele materiale. Si probele care au fost accesibile procurorului in timpul urmaririi penale si nu ne-au fost niciodata prezentate. Ma refer aici la agenda de avocat, care in conditiile disparitiei suspecte a unui avocat este o proba esentiala. Agenda a fost ridicata de catre procuror, dar niciodata nu a fost expertizata criminalistic si nu a fost depusa la dosarul cauzei.

Apoi, au existat declaratii de martori care au incunostintat organul de urmarire cu privire la localizarea si identificarea sotiei clientului meu in compania altor persoane care erau usor de identificat fata de descrierea amanuntita facuta de martori si de agentul de politie care a consemnat in raport aceasta semnalare. Niciodata nu a fost chemata aceasta persoana, nu a fost audiata si nu au fost verificate cele sustinute, desi aveau un raport.

A existat semnalarea unui telefon din partea unei persoane de sex feminin in seara zilei de 3 septembrie, deci cu 2 zile inainte de a raporta clientul meu disparitia sotiei sale, care atragea atentia asupra imprejurarii ca sotia politistului Cioaca ar fi disparut. Aceste convorbiri existau in baza de date a unitatilor de politie. Niciodata nu au fost identificate nici convorbirile, nici localizarea telefoanelor. In alta ordine de idei, mama pretinsei victime a declarat ca a fost sunata de pe mai multe numere de telefon pe care le-a indicat de o persoana care nu spunea nimic, doar asculta la telefon. Era o supozitie care putea sa conduca la gandul ca fiica sa in viata o suna si puteau fi localizate telefoanele pentru a se verifica daca exista intr-adevar aceasta posibilitate. Nu a fost de interes aceasta informatie.

Apoi, fosta iubita a clientului meu a spus ca a fost sunata in cursul lunii septembrie, la doua, trei saptamani dupa ce se afirmase public disparitia Elodiei Ghinescu. A fost sunata de o femeie care i-a reprosat relatia cu barbati casatoriti si a recunoscut vocea Elodiei. A fost persiflata aceasta informatie, asa cum a fost persiflate informatiile care o aratau pe Elodia Ghinescu in viata.

Potrivit procurorilor, Interpol a transmis ca Elodiei Ghinescu nu a putut fi gasita, si astfel se exclude posibilitate ca aceasta sa fie in viata. In ce masura s-a tinut cont de aceste informatii in instanta?

Noi am solicitat sa se faca adrese catre Interpol pentru a fi cerute informatiile la zi cu privire la identificarea Elodiei Ghinescu. Va rog sa aveti in vedere ca vi s-a spus tuturor ca pe parcursul a cinci ani de zile au fost transmise datele din 185 de state. Nu este adevarat! La dosar exista o adresa depusa din octombrie 2007, care arata ca au fost transmise mesaje de cautare catre cele 185 de tari ca in luna septembrie 2007 nu avem nicio informatie care sa arate ca a fost cautata ulterior. In alta ordine de idei, cautarea care a fost facuta in strainatate s-a facut pe mesaj pe alerta in baza art.97 din Conventia Schengen, care dadea dreptul persoanei cautate sa divulge sau nu locatia. Noi am cerut ca aceste cautari sa se faca in materia procedurilor judiciare, ceea ce insemna obligatia pentru agentii Interpol de a localiza si de a transmite date si nu era lasata aceasta informatie la bunul plac al persoanei cautate. Clientul meu merita aceste verificari, cu atat mai mult cu cat la dosarul cauzei s-au depus inscrisurile oficiale ale Interpol in care apare semnalarea ca persoana cautata este iesita din tara. Cine are dreptul sa inlature aceste informatii si sa selecteze care din informatii sunt credibile si care nu, cu atat mai mult cu cat aceste informatii vin de la un organ judiciar?

Cat de mult a contat rezultatul transmis de acel dispozitiv "minune", cu ajutorul caruia, procurorii au putut sa constate ca Elodia Ghinescu a fost omorata si apoi transata?

"Dupa cum bine stiti, a fost facuta aprecierea ca cadavrul a fost detectat si distrus, inclusiv ca urmare a experimentului judiciar constand in cautarea cadavrului pe teritoriul Romaniei prin acele dispozitive ADE650. Aceste procese verbale imbraca caracterul unor mijloace de dovada folosite in procesul penal, or dupa cum s-a afirmat deja in mod public, in Marea Britanie a fost condamnat la 10 ani de inchisoare cel care a pretins ca a brevetat aceste dispozitive ca fiind dispozitive judiciare si in aceste conditii sa dai valoare probatorie unor mijloace de dovada care imbraca forma falsului grosolan nu poate fi decat o dovada de administrare a unor probe nelegale si implicit de urmarire penala ilegala. Aceasta urmarire penala nu putea fi confirmata de un judecator, exact cum s-a intamplat in cazul clientului meu. Ceea ce denota ca pe nimeni nu intereseaza aflarea adevarului in aceasta cauza.