Asociatia Formul Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorii Dragos Calin (foto) si Ionut Militaru de la Curtea de Apel Bucuresti, a primit raspuns de la Administratia Prezidentiala, dupa ce i-a solicitat lui Klaus Iohannis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Senat si puterea judecatoreasca in problema alegerilor pentru CSM. Raspunsul Presedintiei la solicitarea Asociatiei formulata inca din 21 martie 2016 a venit vineri, 6 mai 2016, judecatorilor transmitandu-le ca Administratia Prezidentiala va analiza oportunitatea sesizarii CCR.

Asa cum se stie, Asociatia Formul Judecatorilor din Romania si apoi Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-au cerut lui Iohannis sa sesizeze CCR in legatura cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Senat si puterea judecatoreasca in problema alegerilor pentru CSM. Demersul vine dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit organizarea de alegeri doar pentru sase membri, in conditiile in care Senatul a decis, la cererea CSM, ca mandatele magistratilor Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea si Luminita Palade, dar si al Danielei Ciochina, ca reprezentat al societatii civile, sa se desfasoare pe o perioada de 6 ani, desi ele au inceput mult mai tarziu decat data alegerilor generale, respectiv 2010. UNJR si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania au actionat in instanta CSM cerand anularea hotararii 338/29.03.2016 prin care Plenul CSM a declansat procedura de alegere pentru numai sase membri, iar, in 29 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a dispus suspendarea alegerilor si sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la art. 54 alin. (1) teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind CSM.

In solicitarea trimisa presedintelui Klaus Iohannis, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a averitzat ca, in acest context, ar fi afectata fundamental constituirea Consiliului, organism colectiv, garant al independentei justitiei. De asemenea, Asociatia i-a explicat lui Iohannis ca exista pericolul ca CSM sa nu poata functiona in parametrii sai constitutionali.

Posibil sa se sesizeze CCR, dar nu acum

In raspunsul Presedintiei catre Asociatia Forumul Judecatorilor, semnat de consilierul de stat Gabriel Cristian Piscociu, se precizeaza ca Administratia Prezidentiala va analiza oportunitatea sesiszatii CCR. Dar asta abia dupa solutionarea de catre Curtea Constitutionala a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin 1, teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu care a fost sesizata de Curtea de Apel Bucuresti, si dupa pronuntarea instantei de contencios administrativ cu privire la anularea Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/2016 sau dupa incetarea efectelor suspendarii executarii acestei hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii.

Iata raspunsul Presedintiei acordat Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania:

„Petitia nr.7459 Data: 06-05

Domnule judecator Dragos Calin,

Prin prezenta va invederam faptul ca am primit memoriul dumneavoastra adresat Presedintelui Romaniei, domnul Klaus-Werner Iohannis, prin care solicitati sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei in vederea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca si Senatul Romaniei.

Analizand argumentele prezentate de dumneavoastra, va comunicam faptul ca dupa solutionarea de catre Curtea Constitutionala a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin 1, teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu care a fost sesizata de Curtea de Apel Bucuresti, si dupa pronuntarea instantei de contencios administrativ cu privire la anularea Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/2016 sau dupa incetarea efectelor suspendarii executarii acestei hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii, vom analiza oportunitatea sesizarii Curtii, in conformitate cu dispozitiile art. 146 lit e) din Constitutia Romaniei, republicata.

Va multumim pentru increderea acordata si pentru faptul ca ati ales sa va adresati Presedintelui Romaniei.

Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu”.

Iata cererea adresata presedintelui Klaus Iohannis, in 21 martie 2016, de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania:

„Excelenta Voastra,

Prin Hotararea Senatului nr.28 din 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, s-a dispus modificarea hotararilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013 si 47/2013 cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validati prin aceste hotarari (Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminita Palade, Daniela Ciochina), efectul fiind ca sapte magistrati alesi si un reprezentant al societatii civile vor ramane in exercitarea mandatului pana la implinirea termenului de 6 ani, respectiv 8 septembrie 2017, 3 aprilie 2018, 10 octombrie 2018, 28 ianuarie 2019, respectiv 23 iunie 2019, iar nu doar pana la 7 ianuarie 2017, respectiv 6 ani de la investirea in 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. Un al optulea magistrat, Norel Popescu, ales in luna mai 2014, nu a fost nici pana astazi validat de Senatul Romaniei.

Cu alte cuvinte, acesti membri ai CSM au primit de la Senat un mandat intreg, de 6 ani, calculat de la momentul validarii, in conditiile in care validarea trebuia sa fie facuta doar pentru restul mandatului persoanei pe care au inlocuit-o. In astfel de imprejurari, ad absurdum, un mandat ar putea avea si un caracter perpetuu, cat timp Senatul nu valideaza mandatul altui membru CSM. Spre comparatie, ar putea fi imaginata vacantarea in fiecare zi a unui loc de senator sau deputat si, in logica asumata de Senat exclusiv in situatia CSM, nu si a Curtii Constitutionale, spre exemplu, organizarea de alegeri parlamentare tot in fiecare zi pentru fiecare loc vacant, ceea ce este o fictiune.

De asemenea, este afectata fundamental constituirea acestui organism colectiv (garant al independentei justitiei), o operatiune unica, specifica unui organ unitar, durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legata de functionarea CSM ca un intreg, restul de mandat al celor opt membri in cauza fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat intreg. Acest artificiu ridicol nu se mai utilizeaza nici macar in statele africane. Impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii sa functioneze in parametrii sai constitutionali, prin hotarari ale puterii legiuitoare, care nu respecta autoritatea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti (Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal - sentinta civila nr. 313, pronuntata la 23 ianuarie 2013, in dosarul nr. 1942/2/2012, irevocabila prin nerecurare, respectiv sentinta civila nr. 7214, pronuntata la 19 decembrie 2012, in dosarul nr. 7171/2/2012, irevocabila prin nerecurare), poate concretiza un blocaj institutional, inclusiv un conflict intre puterea legislativa si puterea judecatoreasca, principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii fiind de esenta cerintelor statului de drept.

In mesajul Presedintelui Romaniei adresat Parlamentului Romaniei la 22 februarie 2016 ati subliniat, in privinta alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii, speranta unei competitii serioase si a unei dezbateri asezate, in care sa primeze valoarea, performanta si onestitatea, fiind 'important pentru soliditatea democratiei romanesti si a statului de drept ca alegerile pentru CSM sa fie departe de zona politicului si sa fie pastrate strict in sfera reprezentarii profesionale a magistratilor in propriul for de conducere si organ disciplinar'. In calitate de Presedinte, ati mentionat ca nu veti fi un simplu spectator in acest proces si nu va veti limita la un rol formal, urmand a actiona, in virtutea atributiilor care va revin, pentru a va asigura ca 'parcursul pe care Romania a pornit in ceea ce priveste intarirea statului de drept, independenta justitiei si lupta anticoruptie este ferm continuat si ca sunt respectate cerintele de profesionalism si integritate' (a se vedea http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-adresat-parlamentului-romaniei1456152007).

In intampinarea acestor intentii si tinand seama de rolul Dumneavoastra constitutional, atasam memoriul prin care Asociatia profesionala 'Forumul Judecatorilor din Romania' va solicita ca, in calitate de Presedinte al Romaniei, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 34 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa formulati o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca si puterea legislativa, prin care Curtea Constitutionala sa pronunte o decizie prin care sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre mentionatele autoritati publice, in masura sa impiedice autoritatea judecatoreasca sa-si indeplineasca atributiile constitutionale si legale cu care a fost investita, si sa dispuna masurile pe care le considera necesare in vederea restabilirii ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile publice prevazute in Titlul III din Constitutia Romaniei.

Excelenta Voastra, va rugam sa agreati expresia inaltei noastre consideratii”.

Foto: juridice.ro