Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis contestatia judecatoarei Georgeta Barbalata (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, impotriva hotararii de suspendare din functia de magistrat luata de catre Sectia pentru judecatori. Prin contestatia formulata, Georgeta Barbalata a solicitat sa i se stabileasca, foarte clar, de catre plen data de la care a inceput sa curga perioada suspendarii sale din functie, iar Consiliul a hotarat ca aceasta data va fi identica cu cea in care Sectia pentru judecatori a luat o decizie in acest sens, si nu din ziua in care s-a pus in miscare actiunea penala a Directiei Nationale Anticoruptie. Determinarea respectivei perioade ii este necesara judecatoarei Barbalata pentru o eventuala pensionare.

CSM a decis data de la care a inceput sa curga perioada de suspendare a Georgetei Barbalata din functia de judecator ICCJ

Sectia pentru Judecatori a decis, prin hotararea nr. 666 din 03.09.2012 ca Georgeta Barbalata sa fie suspendata din functia de magistrat intrucat DNA a pus in miscare actiunea penala, faza procesuala care potrivit legii duce automat la suspendarea din functie a magistratului urmarit penal. Pe ordinea de zi a plenului CSM, din 8 octombrie 2012, s-a aflat si „punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare şi contencios nr. 24150/1154/2012 privind contestatia formulata de doamna judecator Barbalata Georgeta, impotriva Hotarârii nr. 666 din 03.09.2012 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii”. Plenul a admis contestatia tinand cont si de minuta Comisiei nr.1, care a apreciat, la data de 28 septembrie 2012, ca „se impune admiterea contestatiei formulate”, cu urmatoarele propuneri: „sesizarea Procurorului General in vederea emiterii unui ordin sau a modificarii Regulamentului de ordine interioara al parchetelor, in sensul institurii obligatiei procurorului de a comunica de indata imprejurarea ca a fost pusa in miscare actiunea penala fata de un magistrat atat conducerii instantei/ parchetului unde aceasta functioneaza, cat si Consiliului Superior al Magistraturii; modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in sensul instituirii obligatiei judecatorului fata de care s-a pus in miscare actiunea penala de a aduce la cunostiinta aceasta masura conducatorului instantei unde functioneaza, din momentul in care a luat cunostinta de aceasta si, respectiv, a obligatiei presedintelui instantei de a lua masurile necesare pentru ca, in intervalul de timp dintre punerea in miscare a actiunii penale si suspendarea din functie de catre Sectia pentru Judecatori, magistratul in cauza sa fie inlocuit din sedintele de judecata, dupa regulile aplicabile in caz de absenta”.

Initial, procurorul DNA Claudia Rosu a pus-o sub invinuire pe judecatoarea Georgeta Barbalata, pe motiv ca l-ar fi anuntat pe prietenul ei Vlad Mihai ca urma sa i se faca perchezitie. Sectia de judecatori a CSM a decis in 21 august, sa respinga solicitarea Inspectiei Judiciare de suspendare din functie a judecatoarei Georgeta Barbalata (foto) de la Sectia penala a Inaltei Curti, pana cand verificarile impotriva acesteia pe conditia de buna reputatie vor fi finalizate. Judecatorii din CSM au stabilit ca pana nu se va ajunge la o concluzie certa in ceea ce priveste acuzatiile aduse de DNA Georgetei Barbalata, aceasta sa ramana in functie pe mai departe. Pe de alta parte, desi s-au solicitat DNA date despre dosarul Barbalata, in care sunt vizati si membrul CSM (suspendat) George Balan si procurorul Marcel Sampetru, procurorii anticoruptie nu s-au conformat. Oricum, dupa inceperea anchetei de la DNA, conducerea ICCJ i-a ridicat lui Barbalata dreptul de a mai emite autorizatii de interceptare si de perchezitie. Georgeta Barbalata a fost unul dintre cei trei judecatori ai instantei supreme abilitati sa emita autorizatii de interceptare si monitorizare pe legea sigurantei nationale, la cererea SRI, iar dupa izbucnirea scandalului si punerea ei sub invinuire pentru favorizarea infractorului, conducerea Inaltei Curti a decis sa-i retraga dreptul de a mai emite asemenea autorizatii. Procuroarele DNA Claudia Rosu si Carmen Tundrea, de la Sectia I-a a DNA au pus-o sub invinuire initial pe judecatoarea Georgeta Barbalata, pe motiv ca l-ar fi anuntat pe prietenul ei Vlad Mihai, fost sef al SIPI Ilfov ca ar urma sa fie perchezitionat in baza unui mandat emis de Inalta Curte. Saptamana trecuta DNA a extins urmarirea penala impotriva lui Barbalata aceasta fiind acuzata de savarsirea infractiunii prevazuta de art. 169, aliniatul 1, Cod Penal potrivit caruia: “Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

Noua acuzatie vizeaza faptul ca in calitatea sa de magistrat ar fi emis autorizatii de interceptare pe legea sigurantei nationale comisarului sef al Garzii Financiare Ilfov, Dragos Rusu si ex-presedintelui CJ Ilfov Hristache Radulescu (de la PDL), dupa care i-ar fi anuntat pe acestia ca sunt pusi sub monitorizare prin intermediul vechiului ei prieten ofiterul Vlad Mihai de la SIPI Ilfov (structura judeteana a serviciului de informatii al Internelor – DGIPI) si ca in urma aceste divulgari cei in cauza au fost preveniti sa se puna la adapost.

*Cititi aici hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM nr. 666 din 3 septembrie 2012