Excelenta analiza facuta de judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea (foto), dupa ce sefii de tribunale au adoptat in 29 mai 2017 o Rezolutie pentru consolidarea statutului judecatorilor si pentru separarea imediata a atributiilor CSM, astfel incat procurorii sa nu mai poata decide in legatura cu cariera judecatorilor (click aici pentru detalii). Florica Roman considera ca Rezolutia reprezinta un pas important pentru intarirea independentei judecatorilor, dar avertizeaza ca procurorii decid nu doar asupra carierei judecatorilor, ci pot schimba destinul acestora.

In textul publicat pe blogul propriu – floricaroman.wordpress.com, intitulat „Rezolutia judecatorilor semnata la Constanta este un pas important in intarirea independentei judecatorilor”, Florica Roman, ea insasi victima abuzurilor DNA, subliniaza anomalia prin care procurorii pot ancheta judecatorii pentru hotararile definitive pronuntate, considerand ca parchetele au devenit o suprainstanta. De altfel, in opinia Floricai Roman, nu exista un atac mai grav la independenta Justitiei si o presiune mai mare asupra judecatorilor decat faptul ca procurorii pot sa valideze hotararile instantelor.

Roman prezinta detalii despre cazul sau, despre dosarul pe care i l-a fabricat DNA (click aici pentru detalii), observand ca niciun procuror nu a raspuns pentru achitarile incasate in dosarele in care vizati au fost judecatori. Mai mult, Roman intreaba daca exista vreun caz in care un procuror sa fi fost condamnat definitiv pentru represiune nedreapta, cercetare abuziva ori influentarea declaratiilor, sau vreun caz de procuror exclus din magistratura pentru abuzurile facute impotriva cetatenilor.

Prezentam un fragment din analiza judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea:

„Rezolutia adoptata la Constanta in data de 29 mai 2017, prin care judecatori membri CSM si judecatori cu functii de conducere de la toate tribunalele din Romania au reafirmat rolul unic al judecatorului in infaptuirea justitiei si au solicitat sprijin pentru modificarea cat mai urgenta a legilor justitiei in vederea excluderii interferentei procurorilor in cariera judecatorilor, este un pas important in intarirea independentei justitiei.

(...)

Rezolutia vorbeste despre cariera judecatorilor si despre cum procurorii pot interfera in activitatea instantelor si in cariera noastra.

In completarea Rezolutiei de mai sus trebuie spus ca procurorii pot decide nu doar asupra carierei judecatorilor, ci acestia pot schimba chiar destinul judecatorilor.

Magistratii procurori pot, si au facut-o, sa ii ancheteze pe judecatori pentru hotararile pe care le-au pronuntat, sa verifice 'legalitatea si temeinicia' acestora si sa ii acuze pe judecatori de infractiunea de abuz in serviciu care are ca rezultat o hotarare judecatoreasca.

Parchetele au devenit, astfel, o suprainstanta care 'verifica' hotararile judecatoresti definitive in functie de aprecierile subiective ale unor procurori.

Nu exista un atac mai grav la independenta justitiei si o presiune mai mare asupra judecatorilor decat aceasta, ca procurorii sa poata 'valida' – citatul este dintr-o ordonanta a DNA – hotarari judecatoresti in afara cailor de atac, sa chestioneze judecatorii despre modul cum au deliberat, de ce au dat o anumita hotarare, cum au evaluat probele, de ce au aplicat o anumita lege si nu alta, de ce nu au valorificat anume probe, etc.

(...)

Orice magistrat care incalca legea trebuie sa raspunda penal, disciplinar ori civil, pentru ca nimeni nu este mai presus de lege.

Categoric procurorii trebuie sa fie independenti, majoritatea fiind profesionisti care respecta toate normele procedurale.

De-a lungul timpului, insa, s-a vorbit mult despre faptul ca toti suntem magistrati si ca suntem parteneri in infaptuirea actului de justitie, avand interes comun in prezervarea si intarirea independentei justitiei.

Nu neg aceste principii, ma intreb doar cum putem fi parteneri egali cu procurorii cat timp se accepta ca acestia nu doar ca pot interfera in actul de judecata, dar pot sa faca dosare penale judecatorilor pentru hotararile pronuntate.

Cat de independent si impartial poate fi un judecator cand una dintre partile din procesul pe care il judeca il poate ancheta pentru solutiile pronuntate, il poate trimite in judecata si, implicit, il poate suspenda din functie?

Si despre ce egalitate a partilor in fata judecatorului se mai poate vorbi cand balanta este evident dezechilibrata in favoarea acuzarii, avocatul neputand sa il ancheteze si trimite in judecata pe judecator?

Suspendarea din functie, ca urmare a trimiterii in judecata, il lasa pe judecator fara mijloace materiale de subzistenta. Ca judecatori avem nenumarate incompatibilitati, restrictii, in afara de a preda in invatamantul superior orice alta activitate fiindu-ne interzisa. Asadar, singura sursa de venit fiind salariul iar judecatorii fiind si ei oameni, cetateni, care au copii, credite, nevoi materiale, intelegeti ce presiune poate fi exercitata de procurori asupra judecatorilor.

Presiunea este cu atat mai mare cu cat restul judecatorilor constata ca, dupa ce colegi de-ai lor au fost anchetati, trimisi in judecata iar solutia finala a fost de achitare ori clasare, nici un procuror nu raspunde in nici un fel.

Cunoasteti vreun caz de procuror condamnat definitiv pentru represiune nedreapta, cercetare abuziva ori influentarea declaratiilor? Sau procuror exclus din magistratura pentru abuzurile pe care le-a facut in anchetarea unor cetateni?

Aflam despre cercetari disciplinare facute de Inspectia Judiciara asupra modului cum procurorii ancheteaza dosare doar dupa ce presa dezvaluie abuzuri care cutremura intreaga tara.

Independenta magistratilor nu exista fara raspunderea magistratilor.

Dar despre raspunderea magistratilor – procurori si judecatori – voi scrie. Despre cum abuzarea cetatenilor si incalcarea drepturilor constitutionale nu doar ca nu cutremura dar nici macar nu suscita interes in sistemul judiciar, voi vorbi.

Revenind la subiect, este incurajator ca judecatorii, prin rezolutia din data de 29 mai, au luat atitudine si si-au exprimat public dorinta de a clarifica relatia dintre judecatori si procurori. Este un inceput bun, deoarece nu mai putem sa inchidem ochii la ceea ce se intampla si sa ne prefacem ca nu exista probleme in sistemul judiciar.

Prea mult timp ne-am ascuns dupa vorbe goale, slogane, si am evitat sa numim problemele in mod concret, sa le dezbatem deschis si sa le corectam.

Este un timp bun sa o facem acum, mai ales ca legile justitiei sunt in dezbatere si urmeaza sa fie modificate.

Este esential sa se stabileasca, urgent, limitele dintre judecatori si procurori. Ar fi in interesul sistemului judiciar, dar mai ales in interesul romanilor”.

*Cititi aici integral analiza judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea