CSM a facut publica Hotararea Plenului prin care in urma cu aproximativa doua saptamani i-a fost admisa cererea de reputatie profesionala formulata de fostul sef al Sectiei I a DNA, procurorul Lucian Papici, ca urmare a declaratiilor facute de premierul Victor Ponta. Si de aceasta data, la fel cum s-a intamplat in cazurile in care CSM a decis ca anumite publicatii sau televiziuni au afectat independenta Justitiei, Plenul Consiliului si-a argumentat hotararea explicand, printre altele, ca libertatea de expresie nu este absoluta.

In data de 8 octombrie 2013, Plenul CSM a decis, prin Hotararea nr. 1114, ca afirmatiile premierului Victor Ponta cu privire la Lucian Papici, despre care declarase ca este un procuror “basist” si “macovist” si ca a facut “dosare politice”, au influentat in mod negativ opinia publica cu privire la integritatea lui Papici, fiind de natura sa-l discrediteze: “Plenul retine ca afirmatiile domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta in cadrul emisiunii “Ora de varf”, difuzata la data de 2 octombrie 2013, orele 20.00, pe postul de televiziune RTV, prin continutul concret, prezinta data inexacte, prin care magistratului i s-au imputat, in public, in mod explicit, comiterea, sub aparenta unei apartenente politice, a unor fapte ilegale, dar nedovedite. Aceste afirmatii sunt de natura sa influenteze in mod negativ opinia publica cu privire la integritatea magistratului si sa-l discrediteze, afectandu-i-se astfel reputatia profesionala, motiv pentru care Plenul apreciaza ca fiind intemeiata cererea formulata”.

CSM despre dreptul la libera exprimare: “Susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti”

Totusi, aproape jumatate din motivarea Hotararii CSM priveste o mai veche obsesie a actualei conduceri a Consiliului. Este vorba despre libertatea de exprimare. La fel ca in cazurile in care a pretins ca anumite publicatii sau televiziuni au afectat independenta Justitiei prin dezvaluirile facute, si de aceasta data CSM a tinut sa precizeze ca dreptul la libera exprimare nu este unul absolut. Iata ce se mentioneaza in Hotararea nr. 1114 cu privire la acest aspect:

“Dreptul la libera exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

In mod constant, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca notiunea de “reputatie” desemneaza parerea publica, favorabila sau defavorabila, despre o persoana, felul in care cineva este cunoscut sau apreciat. Parerea publica defavorabila este, in principiu, de natura sa aduca atingere reputatiei unei persoane. Ea este justificata, daca se bazeaza pe fapte reale si trebuie sanctionata, daca se bazeaza pe fapte mincinoase si tendentioase, facute in scopul de a-i discredita acesteia onoare sau reputatia.

Reputatia profesionala este o consecinta a integritatii morale si profesionale de care trebuie sa dea dovada fiecare procuror. Aceasta confera magistratului credibilitate si siguranta in exercitarea profesiei.

Dreptul la reputatie figureaza printre drepturile garantate de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca element esential al dreptului la respectarea vietii private. In conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in mod constant, in jurisprudenta sa, ca statutul de magistrat nu elimina protectia oferita de articolul 8 din Conventie. Ingerintele in viata privata si de familie pot fi justificate doar in cazul in care sunt intrunite cerintele impuse de alin. (2) al art. 8 din Conventie, astfel amestecul trebuie sa fie “prevazut de lege”, inspirat de un scop legitim ijn conditiile alin. (2) si “necesar intr-o societate democratica” pentru a realiza acest scop.

Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Brafors contra Danemarcei, a decis ca interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora”.

CSM inchide ochii la dosarele fabricate de Papici si la declaratiile procurorului cu privire la cauze aflate pe rol

CSM a aparat reputatia profesionala a procurorului Lucian Papici intr-un timp record, la nicio saptamana de la momentul la care fostul sef al Sectiei I a DNA a formulat cererea in acest sens. Nu la fel se misca CSM insa atunci cand vine vorba de dosarele instrumentate de Papici cu rea-vointa sau de afirmatiile procurorului cu privire la cauze aflate pe rol.

Spre exemplu, CSM nu a reactionat pana in momentul de fata in legatura cu abuzul incomensurabil comis de procurorii Gheorghe Bocsan si Lucian Papici, abuz confirmat de instanta suprema, in privinta a patru politisti de frontiera, trimisi in judecata pentru o luare de mita de 700 USD. Asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, este un dosar lipsit de orice probe, in care cei doi magistrati au fabricat o serie de acuzatii, cu incalcarea grava a legii. Ceea ce a facut insa Papici in acest caz probabil ca nu constituie interes pentru membrii CSM.

De asemenea, CSM nu s-a sesizat nici dupa ce Lucian Papici a vorbit intr-un interviu despre dosarul in care a fost trimis in judecata vicepremierul Liviu Dragnea, calcand in picioare prezumtia de nevinovatie, dar si Legea privind statutul magistratilor, care interzice judecatorilor si procurorilor sa isi exprime public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. In acest caz, lucrurile sunt cat se poate de clare daca avem in vedere articolul 303/2004 care precizeaza ca “judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”.

* Cititi aici Hotararea CSM prin care a fost aparata reputatia profesionala a procurorului Lucian Papici