Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a numit-o pe judecatoarea Corina Alina Corbu (foto) in functia de presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de 3 ani (vezi facsimil). Decizia a fost adoptata cu 6 voturi "pentru", 4 "impotriva" si un vot nul, modul in care judecatori din CSM si-au exprimat votul in acest caz fiind intuibil, stiindu-se simpatiile si preferintele membrilor Sectiei. Numirea de catre CSM in aceasta functie a judecatoarei Corbu are loc la circa doua luni de la data la care instanta suprema a pronuntat decizia definitiva de achitare a judecatorilor Corina Corbu, Gabriela Birsan, Anton Pandrea si Iuliana Pusoiu de la ICCJ, in dosarul in care procurorii Viorel Cerbu si Lucian Papici au tesut o poveste cu iz penal pentru scoaterea pe tusa a celor patru magistrati, dar si pentru inlaturarea de la CEDO a judecatorului Corneliu Birsan, sotul Gabrielei Birsan.

Dosar fabricat pentru debarcarea de la CEDO a profesorului Corneliu Birsan

Mizeria de dosar gandita de fostii procurori DNA a facut, din nefericire, ca cei patru judecatori ai Inaltei Curti, inclusiv judecatoarea Corina Corbu – cea care acum a fost acum numita la sefia Sectiei de contencios administrativ si fiscal a ICCJ – sa fie suspendati din magistratura timp de 4 ani, de la momentul inceperii urmaririi penale pe numele acestora si pana la pronuntarea definitiva a solutiei de achitare. In ce o priveste pe judecatoarea Corina Corbu, acuzata de DNA pentru o pretinsa "complicitate la favorizarea infractorului", aceasta a fost la acel moment suspendata si din calitatea de formator colaborat al Institutului National al Magistraturii.

In tot acest timp magistratii au fost privati abuziv de dreptul de a judeca si de a incasa totodata indemnizatia lunara din cauza unui dosar deschis de DNA, despre care au existat inca de la acel moment suspiciuni ca ar avea printre mize debarcarea lui Corneliu Birsan de la CEDO si numirea in aceasta calitate a unei doamne preferata de regimul Basescu. 

De altfel, asa cum ne amintim, in timpul procesului procurorii DNA s-au dat peste cap pentru a obtine o condamnare, fie ea si cu suspendare, inventand chiar cereri de probatorii. Mai exact, procurorul de sedinta Camelus Paduraru care s-a prezentat la fiecare termen de judecata al dosarului judecatorilor ICCJ a propus instantei ca judecatoarea Iuliana Pusoiu, care avea calitatea de inculpat in cauza, sa fie audiata ca martor.

Sefa ICCJ Cristina Tarcea le-a lasat fara drepturile salariale

Evident, tentativele disperate de a-i condamna pe judecatorii ICCJ, Corina Corbu, Gabriela Birsan, Anton Pandrea si Iuliana Pusoiu nu au tinut iar Inalta Curte, prin Completul de 5 format din judecatorii Daniel Gradinaru, Mirela Sorina Popescu, Stefan Pistol, Leontina Serban si Simona Encean, au dispus achitarea celor patru judecatori.

Grozaviile din acest caz nu au incetat insa aici. Reintoarse la Inalta Curte, de unde in mod evident nici nu ar fi trebuit sa plece, judecatoarele Corina Corbu si Gabriela Birsan au constatat ca posturile lor, care au fost suspendate in toata aceasta perioada din cauza dosarului DNA, au fost ocupate.

Aceasta dupa ce sefa ICCJ, judecatoarea Cristina Tarcea, a cerut CSM sa scoata la concurs posturile judecatoarelor Corbu si Birsan, cererea fiind facuta, in 2016, imediat dupa pronuntarea la fond a solutiei de achitare.

Astfel, reintoarse in instanta, dupa ce au fost achitate, judecatoarele Corina Corbu si Gabriela Birsan au fost nevoite sa astepte pentru a-si ocupa posturile, dar si pentru a-si incasa indemnizatiile cuvenite pentru cei 4 ani de suspendare din functie, ICCJ fiind in imposibilitatea de a le da drepturile salariale intrucat nu figurau pe schema.

Precizam ca pentru perioada in care au fost suspendate din functie din cauza dosarului DNA, judecatoarele Gabriela Birsan si Corina Corbu au de incasat un total de peste 2 milioane lei (peste 500.000 euro), bani care insumeaza atat indemnizatiile lunare, cat si dobanzile si penalitatile din acea perioada.

Pentru felul in care a fost haituita ani de zile prin parchet si prin instante, in calitate de inculpat intr-un dosar care s-a dovedit o mizerie, apreciem ca numirea judecatoarei Corina Corbu in functia de presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal al Inaltei Curti reprezinta un gest de normalitate, mai ales daca tinem cont de pregatirea profesionala a acestui magistrat.

CSM a reactionat dupa achitarea judecatorilor ICCJ

Trebuie precizat totodata ca dupa achitarea celor patru judecatori ai ICCJ, Sectia pentru judecatori a CSM si-a exprimat preocuparea pentru apararea judecatorilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Iata reactia Sectiei pentru judecatori a CSM:

“Comunicat privind pozitia publica a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul solutiei de achitare a patru judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de ramanerea definitiva a unei hotarari de achitare a patru judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doi dintre acestia suspendati din activitate timp de aproape patru ani.

Reamintind rolul Consiliului de garant al independentei justitiei, Sectia pentru judecatori isi exprima preocuparea pentru apararea judecatorilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Fara a nega indrituirea organelor de urmarire penala in aprecierea oportunitatii de identificare a faptelor prevazute si pedepsite de legea penala, cercetare si tragere la raspundere a autorilor, Sectia pentru judecatori atrage atentia asupra faptului ca interpretarea si aplicarea legii la un caz concret, stabilirea situatiei de fapt, aprecierea asupra probelor, sustinerilor si cererilor formulate, constituie atributul activitatii de judecata, regula fiind ca modalitatea in care judecatorul interpreteaza si aplica legea intr-o cauza nu este susceptibila de cenzurare decat in cadrul cailor de atac”.