Lumea Justitiei l-a facut KO pe celebrul judecator Cristi Vasilica Danilet (foto) de la Tribunalul Cluj. Inspectia Judiciara a declansat o ancheta dupa dezvalurile Luju privind modul in care trei inculpati pentru trafic de droguri au fost eliberati din arest din cauza lui Danilet.

Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu in 18 ianuarie 2022 in urma articolului “Traficanti eliberati pe mana lui Danilet”, publicat de Lumea Justitiei in 12 ianuarie 2022. Astfel, Inspectia Judiciara a inceput verificarile prealabile in legatura cu cazul in care trei traficanti de droguri au fost pusi in libertate dupa ce Cristi Vasilica Danilet (care le daduse mandate de arestare preventiva) a uitat sa treaca in hotarare durata arestului preventiv si nu si-a motivat incheierea prin care dispusese arestarea acestora. Gafele au fost recunoscute de Cristi Vasilica Danilet, care a incercat sa isi acopere neglijenta cu o indreptare de eroare materiala.

Indicii de exercitarea functiei cu grava neglijenta

Faptele lui Criisti Vasilica Danilet pot imbraca forma abaterii constand in “exercitarea functiei cu grava neglijenta” prevazuta de art. 99 lit. t) si art. 99/1 alin. 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Art 99 lit. t) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“Constituie abateri disciplinare:

Exercitarea functiei cu (...) grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala”.

Art. 99/1 alin. 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual”.

Daca Inspectia Judiciara va declansa cercetarea disciplinara a lui Cristi Vasilica Danilet ar fi practic al treilea dosar disciplinar al acestuia. Danilet a fost deja exclus din magistratura pentru scalambaielile de pe TikTok (click aici pentru a citi), iar intr-o alta cauza este cercetat pentru activitati cu caracter politic (click aici pentru a citi).

Vasilica a uitat sa treaca durata arestului si sa-si motiveze incheierea

Lumea Justitiei prezinta din nou cazul celor trei traficanti de droguri de mare risc eliberati dupa ce judecatorul Cristi Vasilica Danilet, care le daduse mandat de arestare preventiva, a uitat sa treaca durata arestului si sa-si motiveze incheierea de arestare.

In 17 februarie 2021, Cristi Vasilica Danilet a dispus arestarea preventiva a trei inculpati acuzati de DIICOT trafic de droguri de mare risc, pronuntand in acest sens incheierea penala nr. 191/C/2021, pronuntata in dosarul 747/117/2021. Plasati in arest preventiv, cei trei inculpati au formulat contestatie impotriva incheierii lui Cristi Vasilica Danilet, aceasta fiind admisa in 24 februarie 2021, cand judecatorii Gheorghe Valentin Chitidean si Claudia Ilies de la Curtea de Apel Cluj au dispus, prin incheierea penala nr. 30/2021, pronuntata in dosarul 747/117/2021, desfiintarea in intregime a incheierii lui Danilet, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj si punerea de indata in libertate a inculpatilor.

Fabulos: Danilet nu si-a motivat incheierea si a uitat sa treaca durata arestului preventiv

De-a dreptul uluitoare sunt motivele pentru care judecatorii Gheorghe Valentin Chitidean si Claudia Ilies au desfiintat incheierea lui Cristi Vasilica Danilet si au pus in libertate cei trei inculpati de trafic de droguri de mare risc. Mai exact, Curtea de Apel Cluj a constatat ca incheierea de arestare preventiva dispusa de Danilet nu a fost motivata. In plus, acelasi Cristi Vasilica Danilet a uitat sa treaca durata arestului preventiv, dispunand practic o arestare pe termen nedeterminat.

Iata fragmente din inchierea Curtii de Apel Cluj prin care s-a desfiintat incheierea de arestare preventiva dispusa de Cristi Vasilica Danilet pe motiv ca aceasta nu a fost motivata, lipsind si durata arestului preventiv:

“Curtea, din lecturarea incheierii atacate, redata anterior integral, constata ca judecatorul de drepturi si libertati nu a mentionat niciun considerent referitor la intrunirea conditiilor legale si la existenta cazului de arestare preventiva invocat in propunerea parchetului.

Sub acest aspect, art. 226 alin. 1 cod procedura penala este formulat imperativ, dispunand ca judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin incheiere motivata.

Or, arestarea preventiva, in conditiile legii, se dispune doar daca exista un caz de arestare preventiva, nefiind suficienta doar existenta suspiciunii rezonabile a ar fi fost comisa o infractiune, aspect singular analizat de catre judecator in incheierea atacata.

Ca atare, nefiind analizat cazul de arestare prev. de art. 223 alin. 2 cod procedura penala ce constituie obiectul propunerii de arestare preventiva, incheierea atacata este nemotivata.

Lipsa motivarii sau motivarea insuficienta a deciziei de arestare, in jurisprudenta CEDO reprezinta unul dintre elementele pe care Curtea se bazeaza pentru a aprecia legalitatea in temeiul art. 5 parag. 1 din Conventie (S.V. si A. impotriva Danemarcei) iar o asemenea decizie este incompatibila cu principiul protectiei impotruva arbitrariului, consacrat de art. 5 parag. 1 (Stasaitis impotriva Lituaniei).

In acelasi timp, nemotivarea cazului de arestare de catre judecator determina in concret ca inculpatii arestati in prezenta cauza sa nu cunoasca motivele arestarii lor, incalcandu-se garantia constitutionala, prev. de art. 23 alin. 8, reiterata de art. 226 alin. 3 cod procedura penala.

Sub celalalt aspect de nelegalitate, art. 226 alin. 2 cod procedura penala prevede expres ca arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile.

Dupa cum se observa, incheierea atacata este nelegala si sub acest aspect, deoarece judecatorul a dispus arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada nedeterminata, incalcand inclusiv dispozitia constitutionala din art. 23 alin. 5 din Constitutie potrivit careia in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile.

(…)

Pe de alta parte, nici macar indicarea in cuprinsul mandatelor de arestare preventiva a duratei de 30 de zile nu poate inlatura nelegalitatea dispunerii unei arestari preventive pen o durata nedeterminata, fiindca nu mandatul este actul procesual de dispozitie prin care se ia masura procesuala analizata.

In schimb, mandatul de arestare preventiva nu este decat actul procedural prin care se efectueaza actul procesual, deci nu poate influenta valabilitatea acestuia.

Ca atare, indicarea perioadei arestarii in mandatul de arestare preventiva nu acopera nelegalitatea incheierii de arestare.

Dispunerea masurii arestarii preventive pe o perioada nedeterminata incalca flagrant dreptul dundamental al libertatii individuale, consacrat de art. 23 din Constitutie.

Libertatea individuala fiind inviolabila, retragerea acesteia poate fi dispusa doar exceptional, ceea ce implica in mod neesar ca restrangerea sa fie temporara, nu nelimitata.

De altfel, in materia masurilor preventive Curtea Constitutionala a Romaniei a interpretat sistematic norma constitutionala in contextul art. 241 cod procedura penala si a concluzionat necesitatea existentei termenului oricarei masuri preventive, privativa sau neprivativa de libertate in caz contrar fiind afectata insasi substanta libertatii individuale (v. Dec. CCR nr. 712/2014, publicata in M.Of. nr. 33/15 ianuarie 2015).

In Cauza Lecius v. Lituania, CEDO a statuat ca privarea de libertate a unei persoane pe o perioada nelimitata este incompatibila cu principiile certitudinii legale si protectia impotriva caracterului arbitrar, ce sunt elemente comune Conventiei si principiului ordinii de drept.

In concluzie, constatarea de catre instanta de control judiciar a nelegalitatii incheierii atacate, sub dublul aspect al nemotivarii cazului de arestare si al neindicarii perioadei de arestare, determina potrivit art. 204 alin. 12 Cod procedura penala nelegalitatea dispozitiei arestarii preventive a inculpatilor contestatori, deci punerea in libertate a acestora, daca nu sunt arestati in alta cauza.

Nemotivarea incheierii insa nu poate fi complinita in calea de atac a contestatiei, deoarece ar contraveni dispozitiei legale anterioare, insa determina trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin urmare, in baza art. 204 cod procedura penala va admite contestatiile formulate, va desfiinta in intregime incheierea atacata si va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleasi instantei.

Va dispune punerea de indata in libertate a inculpatilor, daca nu sunt retinuti, arestati sau detinuti in alta cauza“.

Danilet a incercat sa-si repare neglijenta, dar s-a facut iar de bafta

Pe de alta parte, judecatorul Cristi Vasilica Danilet si-a dat seama de greseala facuta fix in ziua in care Curtea de Apel Cluj a judecat contestatia inculpatilor fata de incheierea de arestare pe care o dispusese. Astfel, in 24 februarie 2021, Danilet a facut o indreptare de eroare materiala, trecand durata arestului preventiv: “In baza art. 278 C. proc.pen. admite sesizarea din oficiu cu privire la indreptarea erorii materiale strecurate in cuprinsul minutei si dispozitivului intocmite pentru incheierea penala nr. 191/C/17.02.2021 (D. Nr. 747/117/2021) in sensul ca durata arestarii preventive dispuse pentru cei trei inculpati este 17.02.2021-18.03.2021. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica din data de 24.02.2021. Document: Incheiere finala camera consiliu 228/2021 24.02.2021”.

De ras este ca Vasilica Danilet a dat-o in bara si de aceasta data. Asta intrucat, asa cum au explicat judecatorii Gheorghe Valentin Chitidean si Claudia Ilies de la Curtea de Apel Cluj, lipsa duratei arestului preventiv nu reprezinta o eroare materiala evidenta, ci o omisiune:

“Dupa cum se observa, incheierea atacata este nelegala si sub acest aspect, deoarece judecatorul a dispus arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada nedeterminata, incalcand inclusiv dispozitia constitutionala din art. 23 alin. 5 din Constitutie potrivit careia in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile.

Aceasta nelegalitate nu este inlaturata de imprejurarea ca in aceeasi zi cu solutionarea prezentei contestatii judecatorul de drepturi si libertati a omis incheierea penala nr. 228 din 24 februarie 2021 si, constatand ca dintr-o eroare materiala nu a fost scrisa perioada arestarii, a dispus in baza art. 278 cod procedura penala indreptarea erorii materiale in sensul a durata arestarii preventive dispuse pentru cei trei inculpati este 17 februarie 2021-18 martie 2021.

Potrivit art. 278 cod procedura penala, pot fi indreptate doar erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, iar faptul ca nu a fost scrisa perioada arestarii nu reprezinta o eroare materiala evidenta, ci o omisiune.

Aceasta insa nu poate fi inlaturata nici macar in temeiul art. 279 cod procedura penala, deoarece organul judiciar poate inlatura doar acele omisiuni vadite datorita carora nu s-a pronuntat asupra sumelor pretinse de martori, experti, interpreti, avocati ori cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea masurilor asiguratorii”.

Altfel, odata ajuns la rejudecare la Tribunalul Cluj, dosarul a picat fix la Cristi Vasilica Danilet, care insa, in 26 februarie 2021, a facut cerere de abtinere. In cele din urma, inculpatii au fost rearestati de Tribunalul Cluj, de data aceasta legal, pentru 22 de zile, scazandu-se perioada petrecuta dupa gratii ca uramere a incheierii nelegale pronuntate de Danilet.

* Cititi aici incheierea de arestare a lui Cristi Vasilica Danilet de la Tribunalul Cluj si incheierea judecatorilor Gheorghe Valentin Chitidean si Claudia Ilies de la Curtea de Apel Cluj care au desfiintat hotararea lui Danilet pe motiv ca aceasta este nelegala