Nu e cazul sa se bucure prea tare #rezistentii din strada si din magistratura, care pana mai ieri au facut scandal in legatura cu OUG 7/2019 ce modifica Legile Justitiei. Guvernul Romaniei a ramas ferm pe pozitii, facand o singura concesie esentiala: a anulat posibilitatea ca un judecator sa devina sef de mare parchet, avizul consultativ pentru conducerea PICCJ, a DNA si a DIICOT revenind la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. In acest sens, Guvernul va da saptamana viitoare o noua ordonanta de urgenta, prin care sa elimine articolul 54 din actuala OUG, a dat asigurari Tudorel Toader.

Ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) a facut anuntul la Guvern in seara zilei de luni, 25 februarie 2019, dupa intalnirea avuta, alaturi de premierul Viorica Dancila, cu presedinta CSM Lia Savonea si cu reprezentantii AMR, UNJR, APR, precum si ai Inspectiei Judiciare.

Alta modificare (insa mult mai putin spectaculoasa) asupra carora participantii au fost de acord s-a referit la salariile angajatilor IT de la Ministerul Public, de la Consiliul Superior al Magistraturii si de la instantele de judecata, care au fost reduse prin forma legilor justitiei iesita din Parlament, a mentionat ministrul Justitiei.

Iata cele mai importante declaratii ale lui Tudorel Toader:

„Dialogul a durat doua ore. A fost un dialog deschis, in care s-au adus argumente si contraargumente, in cadrul caruia au fost cautate si gasite solutiile cele mai bune pentru sistem, pentru perioada socio-juridica pe care o parcurgem.

Din partea Guvernului a participat doamna prim-ministru si subsemnatul. De cealalta parte, doamna presedinta a Consiliului Superior al Magistraturii, de la Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, de la Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania, Inspectia Judiciara si sectia speciala pentru anchetarea infractiunilor din justitie. Toti participantii am apreciat dialogul deschis, pe baza de argumente si contraargumente.

De la inceput, am facut distinctiile necesare intre oportunitatea legiferarii (care este de domeniul exclusiv al legiuitorului – ca este Parlament, ca este Guvern, prin ordonanta de urgenta) si legalitatea, constitutionalitatea legiferarii, cu referire speciala la principiul separatiei puterilor in stat, cu speciala referire la separatia carierelor din puterea judecatoreasca: intre cariera judecatorilor si cariera procurorilor.

Principalele solutii asupra carora de comun acord am convenit se refera la urmatoarele:

In primul rand, instituirea unui mecanism de dialog, astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii (cel care da avize consultative in problemele de modificare a legilor justitiei), pe de o parte, si Guvernul, pe de alta parte (daca e vorba de ordonanta), vom incheia un memorandum, astfel incat fiecare proiect de act normativ propus de catre Guvern – dincolo de transparenta decizionala – sa ajunga sa fie transmis la Consiliul Superior al Magistraturii cu cel putin 5 zile inainte, pentru a putea fi analizat, dezbatut si avizat.

In al doilea rand, exista in sistem o problema a specialistilor in informatica (IT-istii): pentru unii, prin legile justitiei, s-a redus nivelul de salarizare (si sigur ca sunt nemultumiti), astfel incat astazi, cand vorbim, sunt diferente salariale semnificative intre specialistii IT de la Ministerul Public, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la instantele de judecata. Prin urmare, vom ridica nivelul de salarizare, dupa principiul 'un drept castigat nu poate fi coborat', pe de o parte (deci vor recupera ceea ce au pierdut la salarizare; sigur: prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finantelor), dar in acelasi timp vom si uniformiza nivelul de salarizare in sistem pentru IT-isti, pentru ca – pe buna dreptate – nu-i firesc sa aiba salarii diferite in functie de unitatea cu profil juridic la care isi desfasoara activitatea.

In dezbaterile publice pe care le-am vazut cu totii, s-a evocat neclaritatea ordonantei, in sensul ca nu se intelege foarte clar ce se intelege prin sintagma 'procuror ierarhic superior' de la sectia speciala. Eu, personal, nu de astazi, ci chiar de cand am auzit discutia, am considerat ca nu are un fundament, pentru ca norma la care facem referire privind competentele procurorului ierarhic superior este o norma de procedura penala. Or, normele de procedura penala nu sunt norme penale si nu intra sub incidenta articolului 15 din Constitutie, care sa dea vocatie la legea penala mai favorabila. Deci sunt norme de procedura, care se aplica pe viitor, de la data intrarii in vigoare a legii – lege care de regula intra in vigoare, daca-i lege organica ordinara, la trei zile de la publicarea in Monitor; sau daca-i ordonanta, din ziua publicarii si depunerii la cele doua camere ale Parlamentului. Prin urmare, Codul de procedura penala, regimul juridic pe care-l are norma din cod ne dezleaga problema: se aplica numai pe viitor. Si atunci apare o problema de competenta: cine e competent sa solutioneze plangerile impotriva solutiilor date de procurorul operativ? Cel pe care legea il abilita la momentul respectiv. Nu poti sa mergi inapoi (ca nu-i norma penala mai favorabila), dar nici nu poti sa ultraactivezi in competentele fostului sef. Prin urmare, problema s-a clarificat. Cei care au participat la dezbateri sper ca se vor exprima in sensul clarificarii continutului.

Si mai este inca o problema: daca avem procuror-sef la DNA, procuror-sef la DIICOT si solutiile pe care le infirma le confirma procurorul-sef (…), cine nu e multumit de modul in care procurorul ierarhic superior a solutionat are calea adresarii instantei de judecata, pentru ca toate actele si activitatile procesuale de netrimitere in judecata ale procurorului nu raman 'definitive' la procuror, ci trebuie confirmate, verificate de catre instanta de judecata.

S-a pus problema: care este vechimea pentru ca un procuror sa devina Procuror General? Pentru ca norma nu prevede in mod explicit vechimea. In opinia mea (si le-am explicat), nici nu trebuia sa prevada in mod explicit 15 ani, 18 ani sau alta vechime, pentru ca avem o norma generala la care se face trimitere: aceea de 10 ani pentru a putea fi procuror la Parchetul General. Si daca ai conditii de a deveni procuror la cea mai inalta unitate a Ministerului Public, ulterior pentru a deveni Procuror General nu-ti trebuie vechime. Ca functia de general nu se evalueaza dupa cati ani esti in Parchetul General. Ai conditiile de baza legale sa accezi la Parchetul General, la care se adauga acele competente manageriale de conducere, reformare, verificare, indrumare a sistemului. Deci ca sa fii Procuror General conditia de baza nu este vechimea. Conditia de baza e vechimea sa fii procuror, la care se adauga celelalte elemente care se iau in considerare in procedura de selectie pentru propunerea presedintelui Romaniei, spre numire prin decret pentru Procuror General.

Cea mai dezbatuta problema (pe care eu zic ca impreuna cu doamna prim-ministru si cu participantii pe care i-am enumerat am convenit sa o rezolvam) se refera la articolul 54 din ordonanta – acela care permite astazi, cand vorbim, unui judecator sa devina procuror-sef dintre cei de la Parchetul General, pe care ii numeste presedintele, prin decret prezidential, la propunerea ministrului Justitiei. Acolo erau doua teme care au fost puse in dezbaterea publica, exprimate de catre procurori, in special, si judecatori, in secundar. De ce ordonanta dadea posibilitatea unui judecator sa devina procuror de rang inalt? Pentru ca in istoria legilor justitiei din Romania, am avut acest precedent. Pentru ca legile justitiei, asa cum le vorbim astazi (chiar nemodificate prin ordonanta) permit unui judecator sa treaca procuror, unui procuror sa treaca judecator in primii ani de activitate, dupa care se specializeaza si merg mai departe, evoluand din treapta in treapta, la o instanta sau la un parchet superior.

Ati vazut ca am dat drumul la procedura de selectie a procurorului european (n.r. de executie) din partea Romaniei, ca vor exista tot atatia procurori europeni cate state participante sunt la forma de cooperare consolidata la Parchetul European. Acolo, procurorul european din partea Romaniei si a fiecarei tari poate fi atat un procuror, cat si un judecator. Deci avem o norma la nivel european – prin regulamentul din 2017 – care permite unui judecator sa devina procuror la rang de procuror european. Cu faptul ca la baza procurorii pot trece judecatori, iar judecatorii procurori, cu faptul ca am avut aceasta solutie in legislatia noastra privind legile justitiei s-a justificat solutia de la articolul 54 (n.r. din OUG 7/2019). Data fiind aceasta preocupare exprimata in principal de catre procurori (care au fost nedumeriti la perspectiva de a le fi sef, ca procuror de rang inalt, un judecator), ca sa curmam aceasta preocupare am propus si am convenit cu doamna prim-ministru, cu participantii la dezbaterea de astazi sa abrogam complet articolul 54. Inseamna ca se revine la reglementarea anterioara: ca procurori de rang inalt pot fi doar procurori care indeplinesc conditiile legii, iar interviul de selectie si propunerea de numire sa vina de la ministrul Justitiei, si sa-i numeasca presedintele republicii, prin decret prezidential. Abrogand articolul 54 in integralitatea lui, se abroga implicit si prevederea care muta competenta de la Sectia de procurori la plenul CSM. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori sa devina de rang inalt vor fi evaluati la Ministerul Justitiei (procedura transparenta), vor primi avizul consultativ – pozitiv sau negativ – de la Sectia pentru procurori a CSM, dupa care ministrul va propune presedintelui republicii sa-i numeasca procurori de rang inalt. (...)

Vom redacta draftul de modificare a ordonantei de urgenta. Dat fiind faptul ca de maine (n.r. marti) pana joi voi fi la Bruxelles, voi redacta proiectul de ordonanta, pentru a putea vineri sa-l trimitem la CSM, pentru a putea intra in urmatoarea sedinta de Guvern, de saptamana cealalta”.