Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru (foto), sustine ca alegerea procuroarei Oana Haineala in functia de presedinte al CSM prezinta un viciu de anulabilitate, intrucat prim-adjunctul procurorului general al Romaniei, Daniel Morar, nu avea dreptul sa voteze in cadrul alegerilor in care trebuia sa fie aleasa conducerea Consiliului. Mona Pivniceru a declarat duminica seara, 6 ianuarie 2013, la postul de televiziune Antena 3, ca Oana Haineala a ajuns in mod regretabil sa fie aleasa in functia de presedinte al CSM.

In ceea ce priveste cererea Sectiei pentru judecatori din CSM privind revocarea hotararii de numire a Oanei Haineala in fruntea CSM, Mona Pivniceru a precizat ca aceasta nu a fost dezbatuta si nici votata: “S-a emanat in spatiul public ideea ca hotararea prin care Sectia de judecatori a solicitat revocarea hotararii de numire ca presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei Haineala a fost respinsa cu 11 la 7 voturi. Este o minciuna sfruntata si un fals grosolan, daca ea cumva s-a materializat intr-un act juridic, deoarece hotarare nu a fost pusa in dezbatere, daca s-a votat, s-a votat fara cvorum. Oricum si procedura de numire a doamnei Haineala ca presedinte al CSM poarta in sine viciul de anulabilitate, pentru ca domnul procuror Morar nu poate in mod legitim sa faca parte din CSM si prin urmare cineva care nu are abilitarea de la lege a fi membru al CSM nu poate vota in mod real. Doamna Haineala este presedintele CSM, in mod regretabil, as putea adauga, dar s-a facut discutie in spatiul public ca Sectia de judecatori a solicitat revocarea hotararii prin care ea a fost aleasa si decizia a fost luata prin respingerea ei, ori aceasta decizie nu s-a luat niciodata, pentru ca nu a ajuns sa se mai voteze”.

Ministrul Justitiei anunta degringolada generala: “Este anormal ca un procuror care face doar o parte din intreg sa conduca intregul”

De asemenea, referindu-se tot la alegerea Oanei Haineala in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Mona Pivniceru a precizat ca este anormal ca un procuror sa conduca CSM: “Mai sunt si vicii de fond ale chestiunii. In primul rand, procurorul este magistrat pentru a i se garanta independenta, el face parte din Ministerul Public, tot dupa Constitutia care este la indemana tuturor. Deci fiind parte din Ministerul Public, fiind supus unei subordonari ierarhice, ocupandu-se doar cu actul de urmarire penala, este anormal ca un procuror care face doar o parte din intreg sa conduca intregul. Din cauza aceasta structura CSM-ului este in mare parte compusa din judecatori, pentru ca ei reprezinta sistemul majoritar si ei sunt singurii care conduc puterea judecatoreasca. (…) Urmeaza degringolda generala. Probabil se va solicita in instanta, am vazut deja ca si asociatiile profesionale contesta ideea ca cineva apartinator Ministerului Public, nefacand parte din puterea judecatoreasca, dar avand calitatea de magistrat pentru a i se conferi independenta, poate intr-un fel sau altul sa conduca puterea judecatoreasca. Este o anormalitate. Sectia de judecatori va relua in discutie aceasta chestiune”.

Pivniceru ii explica lui Basescu la ce se refera articolul 134 din Constitutia Romaniei: “Articolul 134 din Constitutie nu se refera la numirile in functie de conducere”

Pe de alta parte, Mona Pivniceru s-a referit si la ideea lansata de presedintele Traian Basescu in timpul sedintei CSM de vineri, 4 ianuarie 2013, potrivit careia Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa propuna Procurorul General al Romaniai si procurorul sef al DNA, in baza articolului 134 din Constitutie, si nu ministrul Justitiei. Ministrul Justitiei a explicat ca judecatorii Curtii Constitutionale au stabilit ca acest articol se refera la numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, si nu la numirea in functii de conducere din sistem: “Articolul 134 din Constitutie nu se refera la numirile in functie de conducere pe care presedintele le face in baza unui alt text constitutional. Articolul 134 se refera la numirea in functia pur si simplu de judecator, adica ii confera inamovibilitatea, primirea in profesie. Textul de lege a constituit obiectul controlului de constitutionalitate si prealabil si pe calea exceptiei, si aceasta a fost explicatia prin care Curtea Constitutionala a respins atat in controlul prealabil, cat si de exceptie neconstitutionalitatea legii”.