Judecatoarea Isabelle Tocan de la Sectia a II-a Penala a Curtii de Apel Bucuresti si-a motivat Incheierea din 15 martie 2013, prin care a dispus arestarea judecatoarelor Viorica Dinu si Antonela Costache (foto), de la Sectia a II-a Penala a Tribunalului Bucuresti, precum si a altor persoane, printre care si avocati, inculpate de procurorii DNA pentru fapte de coruptie. Prezentam in continuare fragmente relevante din incheierea de arestare din dosarul nr. 2032/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti. Precizam ca inculpatii au atacat cu recurs aceasta Incheiere, recurs care se va solutiona in zilele urmatoare la Inalta Curte.

INCHEIERE

„In prezenta cauza, analizand actele dosarului, judecatorul constata ca probele administrate pana in prezent releva indicii temeinice, in sensul art.143 C.p. si ale art.68/1 C.p.p., art. 5 § 1 lit. c CEDO din care rezulta presupunerea rezonabila, de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca inculpatii sa fi comis cel putin o parte din faptele prevazute de legea penala retinute in sarcina lor....

1. Cu privire la fapta de coruptie savarsita de catre judecatorii DINU VIORICA si COSTACHE ANTONELA ANEMARY in cursul lunii decembrie 2012

Din convorbirea purtata in mediul ambiental la 19.12.2012 intre COSTACHE ANTONELA ANEMARY si DINU VIORICA rezulta ca acestea poarta discutii cu privire la anumite dosare si la modalitatea cumparare si, respectiv, traficare a influentei asupra unor colegi de-ai lor, judecatori la Curtea de Apel Bucuresti, in schimbul unor foloase de ordinul zecilor de mii de euro, scopul urmarit constand in facilitatea obtinerii de catre anumite persoane cercetate in dosare penale a unor hotarari favorabile de la Curtea de Apel Bucuresti.

Convorbirea dintre cele doua inculpate ofera elemente care au putut duce la identificarea dosarelor despre care era vorba (indicarea uneia dintre parti, a prenumelui unuia dintre judecatorii care fac parte din completul de judecata, a zilei in care judecatorul respectiv este in complet de judecata).

Cu privire la aceasta fapta, insa, Parchetul nu a produs si alte probe care sa se coroboreze cu aspectele rezultate din convorbirea interceptata, in care discutiile dintre cele doua inculpate pot fi interpretate si in alt sens decat cel sugerat de acuzare (inculpatele vorbesc doar despre dosare, nu si expres despre primirea unor sume de bani in scopul influentarii judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti care au fost investiti cu solutionarea acestor cauze, discuta despre impartirea unor sume, presupus de bani, dar nu precizeaza expres ca e vorba de bani primiti pentru solutionarea favorabila a dosarelor despre care vorbesc). Interpretarea data de Parchet aspectelor discutate de catre Parchet este, intr-adevar, plauzibila in contextul faptelor ulteriore (pentru care judecatorul va analiza mijloacele de proba), dar nu suficienta pentru a permite luarea unei masuri preventive in conditiile in care lipsesc alte elemente care sa o sustina (...)

Desigur, simplul fapt ca nu s-a atins scopul pentru care banii ar fi fost pretinsi nu exclude fapta de trafic de influenta, dar ar fi fost un element care ar fi sustinut interpretarea data de Parchet convorbirii interceptate in lipsa altor elemente care sa conduca la concluzia unor indicii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca cele doua inculpate sa fi savarsit faptele in legatura cu aceste dosare.

Prin urmare, judecatorul apreciaza ca nu sunt suficiente date cu privire la aceasta fapta pentru a putea dispune luarea masurii arestarii preventive, dar va avea in vedere aspectele rezultate din convorbirea interceptata cu privire la atitudinea celor doua inculpate cu privire la actul de justitie, ca element ce particularizeaza personalitatea acestora in momentul evaluarii pericolului pentru ordinea publica pe care il prezinta lasarea lor in libertate.

2. Cu privire la faptele de coruptie savarsite de judecatorii COSTACHE ANTONELA ANEMARY si DINU VIORICA, cu participatia penala a altor persoane, inclusiv inculpata RaDUCAN, in legatura cu punerea in libertate a inculpatului N.D., se retin mai multe fapte prevazute de legea penala

(...)

Aceste fapte vor fi analizate concomitent intrucat au legatura cu acelasi dosar si reprezinta cele doua N.S. (prin intermediul grefierului Vasilescu - judecator Costache, respectiv prin intermediul sotilor Petre - judecator Dinu).

(...)

Indicii cu privire la aceasta fapta rezulta din mijloacele de proba administrate.

(...)

Aspectele referitoare la latura subiectiva urmeaza a fi clarificate de catre organele judiciare intr-o etapa procesuala ulterioara, la acest moment existand suficiente indicii care sa permita concluzia unui observator obiectiv ca este posibil ca inculpata Raducan sa fi savarsit faptele penale de care este acuzata.

Implicarea inculpatei Dinu este confirmata atat de declaratiile inculpatului Vasilescu, cat si de cele ale sotilor Petre, cu care aceasta a avut contacte directe si explicite in legatura cu destinatia sumelor de bani primite/oferite, iar cea a inculpatei Costache de declaratia inculpatului Vasilescu, cu care a avut contact direct, modalitatea de desfasurare fiind confirmata in ambele cazuri de continutul convorbirilor interceptate. Folosirea modului conditional-optativ este folosit de parchet in momentul in care se reproduc afirmatii ale inculpatului Vasilescu din cadrul unor convorbiri pe care acesta le are cu alte persoane (inculpatii Petre si Raducanu) carora le povesteste ce ar fi discutat cu cele doua judecatoare, dar in declaratia data de inculpat, acesta precizeaza expres modalitatea in care a avut contact direct cu cele doua inculpate si continutul convorbirilor purtate cu acestea.

Stabilirea persoanei care a avut initiativa savarsirii faptelor nu prezinta relevanta la acest moment procesual, fiind posibila existenta faptelor de luare de mita/trafic de influenta prin savarsirea oricarui act material alternativ: pretindere/primire/acceptarea promisiunii/omisiunea respingerii promisiunii, respectiv prin pretindere/primire/acceptare de promisiuni. Este adevarat ca sub acest aspect exista neconcordante intre declaratiile inculpatilor Petre si cele ale inculpatului Vasilescu, fiecare incercand sa sugereze ca cealalta parte a avut initiativa savarsirii faptei, aspect ce urmeaza a fi clarificat cu ocazia continuarii cercetarilor si care poate fi avut in vedere, eventual, doar la individualizarea judiciara a pedepsei in cazul in care se va dispune trimiterea in judecata si condamnarea.

C. In cursul lunii ianuarie 2013, DINU VIORICA, judecator la Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 10.000 euro, de la invinuita PETRE DANIELA pe care ulterior, aceasta din urma a obtinut-o cu ajutorul invinuitului PETRE DANIEL-COSTEL, iar in dimineata zilei de 21.01.2013, a primit de la aceeasi invinuita respectivul folos, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorului S.C.I. (n.red. - Sipoteanu Cleopatra Ioana) , membru in completul C8R al Tribunalului Bucuresti, pentru a-l determina pe acest magistrat sa pronunte o solutie favorabila inculpatului N.D. (n.red. - Dinel Staicu)

Indicii referitoare la acest act material rezulta din mijloacele de proba administrate.

(...)

D. in cursul lunii februarie 2013, DINU VIORICA si COSTACHE ANTONELA ANEMARY, prin intermediul numitului VASILESCU SORIN, au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, de la o persoana ramasa neidentificata, lasand sa se creada ca au influenta pe asupra judecatorilor investiti in compunerea completului de judecata C7R, al Tribunalului Bucuresti, Sectia a II-a Penala, pentru a-i determina pe acestia sa pronunte o solutie favorabila inculpatului N.D.

Aceasta fapta a fost savarsita pe fondul primului esec, demersurile de eliberare, din starea de arest preventiv, a inculpatului N.D., continuand cu prilejul judecarii unui nou recurs, in ziua de 11.02.2013, de catre Tribunalul Bucuresti, in dosarul nr. …, indicii rezultand din mijloacele de proba administrate.

(...)

Inculpatele Costache si Dinu au invocat prin intermediul aparatorilor faptul ca primirea sumelor de bani pentru a influenta colegii de la Tribunalul Bucuresti in vederea punerii in libertate a inculpatului N.D. nu este logica in conditiile in care anterior cele doua inculpate au facut parte din chiar completul investit sa solutioneze recursul acestuia, cale de atac ce a fost respinsa. Judecatorul constata ca din probele aflate la dosar rezulta ca inculpata Dinu a oferit explicatii cu privire la imposibilitatea solutionarii in mod favorabil a acelui dosar si a restituit suma de bani primita.

Astfel, din convorbirea interceptata purtata in seara zilei de 21.01.2013 si din declaratia inculpatilor Petre rezulta ca DINU VIORICA i-a restituit, la locuinta sa, avocatului PETRE DANIEL-COSTEL suma de 55.000 euro. Cu prilejul acestei intalniri, judecatorul DINU VIORICA a oferit mai multe explicatii pentru faptul ca isi onorase promisiunea, de a solutiona in mod favorabil recursul formulat de N.D.

Astfel, o prima explicatie a fost aceea ca judecatorul COSTACHE ANTONELA ANEMARY ar fi fost „atentionata”…., cu privire la faptul ca in penitenciar exista deja zvonul ca N.D. va fi eliberat si ca ar fi bine „sa aiba grija”. Pe de alta parte, colegele de complet … ar fi fost nemultumite de cuantumul sumei oferite prin intermediul sotilor PETRE, in conditiile in care oferta primita prin intermediul grefierului VASILESCU SORIN a fost net superioara.

Totodata, faptul ca in mod real ar fi fost indeplinite conditiile legale de punere in libertate a inculpatului N.D. nu exclude savarsirea infractiunilor de luare de mita si de trafic de influenta, pentru ambele existand posibilitatea a fi savarsite in scopul determinarii functionarului de a-si indeplini in mod corespunzator atributiile de serviciu.

3. Cu privire la faptele de coruptie savarsite de judecatorul DINU VIORICA, cu participatia penala a invinuitilor CIRLAN ANGELA, NEAGU LEON MARIUS si TUDOR MARIAN VASILE, zis „MARUSCA”

Cu privire la aceste fapte, indicii rezulta din mijloacele de proba administrate.

(...)

Implicarea inculpatei Dinu in savarsirea acestei fapte pana la acest moment nu rezulta din probe directe, dar identificarea acesteia s-a facut ca urmare a referirilor la persoana ei in interceptarile convorbirilor purtate de inculpata CIRLAN, coroborate cu intalnirea acesteia cu inculpata Dinu la locuinta celei din urma, scopul acestei intalniri fiind confirmat de convorbirea purtata de CIRLAN imediat dupa acest moment, la intoarcerea sa acasa, cu inculpatul Neagu, precum si din coroborarea datelor rezultate din planificarea sedintelor de judecata la Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a penala cu informatiile obtinute din supravegherea operativa, intrucat judecatorul DINU VIORICA a fost planificat in sedinta de judecata, atat la 26.11.2012, cat si la 27.11.2012, iar, in ziua de 28.11.2012, a plecat din Bucuresti, elemente ce confirma sustinerile inculpatei CIRLAN din convorbirea cu inculpatul Neagu.

(...)

Fata de aceasta situatie, TUDOR MARIAN VASILE a sustinut ca ar fi trebuit restituiti cumparatorilor de influenta banii pe care acestia ii dadusera pentru obtinerea, prin interventii pe langa judecatori, a unei hotarari de punere in libertate a inculpatilor cercetati in respectivul dosar. Privitor la aceleasi foloase, CIRLAN ANGELA i-a marturisit faptuitoarei A.C. ca a dat o parte din bani persoanei pe care si aceasta din urma o cunostea ca fiind cea prin intermediul careia face asemenea interventii pe langa judecatori (in conditiile in care, potrivit actelor de cercetare aflate la dosarul nr. …, A.C. a condus-o o data cu autoturismul sau pe CIRLAN ANGELA la locuinta judecatorului DINU VIORICA)

(...)

De asemenea, susnumitii au considerat ca nu se impune sa ceara judecatorului DINU VIORICA sa restituie suma de bani care ajunsese deja in posesia sa, rezultand ca a fost vorba despre suma de 11.500 euro, in conditiile in care, asa cum reiese din cele care preced, TUDOR MARIAN VASILE a primit de la beneficiarii interventiei 20.000 euro, insa le-a restituit doar 8.500 euro.

(...)

Din coroborarea acestor afirmatii cu continutul ulterior al dialogului, astfel cum va fi prezentat in continuare, precum si cu discutia ambientala purtata la 07.12.2012, rezulta ca suma de 30.000 euro specificata de CIRLAN ANGELA reprezenta folosul pe care aceasta a inteles sa il promita judecatorului DINU VIORICA pentru traficarea de catre aceasta a influentei asupra colegilor sai magistrati, in vederea solutionarii favorabile a celor doua dosare anterior mentionate. De asemenea, din corelarea acelorasi date cu discutiile ambientale purtate la 29.11.2012, 01.12.2012 si 07.12.2012, reiese ca referirile judecatorului DINU VIORICA la o anumita datorie pe care o avea fata de CIRLAN ANGELA sunt justificate de faptul ca asupra ei a ramas suma de 11.500 euro primita pentru traficarea influentei, in vederea solutionarii favorabile a dosarului privind pe R.B., F.M. G. si T. M., astfel ca, intrucat nu asigurase obtinerea beneficiului dorit de cumparatorii de influenta, a formulat posibilitatea folosirii acelor bani pentru realizarea unei noi interventii de acelasi gen, dar intr-un alt dosar.

Judecatorul nu poate retine apararea inculpatei CIRLAN in sensul ca intalnirile cu inculpata Dinu nu aveau nicio legatura cu activitatea acesteia de judecator in conditiile in care din convorbirile interceptate rezulta ca acesta era chiar subiectul convorbirilor.

in raport de acest mijloace de proba, judecatorul apreciaza ca in cauza exista suficiente indicii de natura a duce la concluzia ca este posibil ca inculpatii Dinu Viorica, CIRLAN Angela, Neagu Leon Marius si Tudor Marian Vasile sa fi savarsit faptele penale retinute in propunerea parchetului cu privire la situatia de fapt analizata.

(...)

Referitor la cazul prev.de art.148 alin.1 lit.f C.p.p. Curtea, de asemenea, constata ca sunt indeplinite cumulativ conditiile stabilite de acest text de lege, atat in ceea ce priveste cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile presupus a fi fost comise de inculpatii DINU VIORICA, COSTACHE ANTONELA ANEMARY, CIRLAN ANGELA, NEAGU LEON MARIUS, TUDOR MARIAN VASILE si RADUCAN ILEANA ALINA, mai mare de 4 ani inchisoare, cat si sub aspectul existentei probelor ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica.

In aprecierea acestei din urma cerinte impuse de lege, Curtea are in vedere natura si gravitatea infractiunilor imputate, modalitatea concreta in care se presupune ca faptele au fost comise (prin acte repetate de executare, cu participarea mai multor persoane, cautand cu insistenta modalitati alternative de solutionare a cauzelor penale in favoarea beneficiarilor serviciilor cumparate, prin folosirea unor metode de natura a impiedica descoperirea si tragerea la raspundere pentru savarsirea faptelor), imprejurarea ca, inculpatele Dinu si Costache, desi avand un loc de munca care implica exercitarea cu demnitate a profesiei, in scopul protejarii valorilor sociale ocrotite de legea penala, au ales sa se foloseasca de acesta pentru a crea imprejurarile favorabile pentru a pretinde/primi sume de bani in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu, promovand astfel un interes personal pentru a obtine in mod ilicit foloase patrimoniale, afectand imaginea institutiei in cadrul careia erau angajate, precum si a justitiei ca sistem de protectie sociala, elemente ce, coroborate, contureaza ideea ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta in mod cert, in contextul dat, un pericol concret pentru ordinea publica.

La aprecierea necesitatii si proportionalitatii masurii privative de libertate cu scopul acesteia, judecatorul a avut in vedere atitudinea celor doua inculpate judecatoare fata de justitie si de colegii magistrati, astfel cum rezulta din convorbirile dintre ele, in care isi manifesta dispretul fata de colegii care sunt „prea tampiti” pentru a obtine foloase materiale din exercitarea profesiei, usurinta cu care acestea organizau modalitatea in care puteau ajunge la solutionarea dosarelor penale in beneficiul cumparatorilor de influenta si continuarea unor astfel de activitati in conditiile in care aveau indicii ca erau supravegheate de organe ale statului, folosirea unor modalitati conspirative de natura a impiedica descoperirea faptelor (intalniri in locuri aglomerate, in interiorul unor autoturisme, prin intermediari), faptul ca isi facusera o obisnuinta din a obtine foloase materiale suplimentare prin astfel de actiuni ilicite in scop mercantil, astfel cum rezulta din convorbirile purtate intre cele doua judecatoare (care isi povestesc una celeilalte despre hainele pe care le-au cumparat cu banii obtinuti in acest fel, precum si despre dosarele in care doresc sa se implice si colegii judecatori pe langa care pot interveni in virtutea unor legaturi anterioare, de natura similara) si din cele purtate intre inculpata Dinu si inculpatele Petre si CIRLAN (prin care prima isi face un motiv de mandrie povestind despre alte dosare in care a avut astfel de interventii si invoca chiar un „cod” al acestora), faptul ca cele doua inculpate erau chiar ele chemate sa vegheze la respectarea legii penale in virtutea functiilor pe care le indeplineau, precum si functia de conducere pe care inculpata Costache o avea la momentul savarsirii unor dintre fapte (presedinte al Sectiei a II-a Penale a Tribunalului Bucuresti, care ii permitea accesul la modalitatea de distribuire a dosarelor).

(...)

Desigur, circumstantele personale ale inculpatilor (care nu au antecedente penale, o stare de normalitate, de altfel, care nu poate fi invocata in favoarea inculpatilor, in lipsa careia nici nu ar fi fost posibila exercitarea functiei de judecator, au familii, au o stare de sanatate precara) trebuie avute in vedere la evaluarea masurii procesuale celei mai potrivite pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal si nu numai la solutionarea in fond a cauzei, dar astfel de circumstante nu determina per se o punere in libertate, care nu se este oportuna in raport de criteriile analizate anterior si de etapa de desfasurare a anchetei penale.

Desi s-a invocat egalitatea de tratament cu alti inculpati, cu privire la care Parchetul nu a formulat propunerea de luare a masurii arestarii preventive, judecatorul apreciaza ca decizia de admitere sau respingere a unei astfel de propuneri trebuie luata in urma analizei individuale a fiecarui caz in parte, iar nu prin analogie cu situatia altor persoane, fie ele cercetate in aceeasi cauza penala. De altfel, situatia nu este identica, luandu-se in considerare participarea concreta a fiecarui inculpat, precum si folosirea de functia pe care o aveau inculpatele Dinu si Costache in vederea savarsirii faptelor, precum si numarul de acte de executare si perseverenta in savarsirea acestora.

In niciun caz nu se poate afirma ca luarea masurii arestarii preventive incalca prezumtia de nevinovatie a inculpatilor in conditiile in care legiuitorul a permis luarea unei astfel de masuri in acest stadiu procesual si doar ca masura care sa asigure buna desfasurare a procesului penal, nefiind vorba de o sanctiune penala.

Oportunitatea unei masuri preventive neprivative de libertate, solicitate de aparatorii inculpatilor, este evaluata prin raportare la stadiul actual al procedurii, probatiunea fiind in stadiu incipient, iar, pe de alta parte, judecatorul apreciaza ca in cauza exista riscul ca odata pusi in libertate, inculpatii sa poata influenta declaratiile coinculpatilor care sunt angajati sau apropiati ai lor, fiind necesara si privarea de libertate in vederea bunei desfasurari a procesului penal, in raport de art. 136 alin. 1 Cpp. Judecatorul nu are convingerea ca interdictia care poate insoti masura alternativa a obligarii de a nu parasi localitatea ca inculpatii sa isi exercite functia si sa ia legatura cu inculpatii si martorii ar fi suficienta pentru a se asigura ca declaratiile acestora nu sunt influentate in conditiile in care inculpatii au avut suficient timp pentru a-si dezvolta o retea de relatii si intermediari, dupa cum indica procesele-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate si declaratiile coinculpatilor audiati in prezenta cauza.

(...)

Fata de considerentele de mai sus, in baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f, art. 149¹ si urm. C.proc.pen va admite in parte propunerea Parchetului de pe langa ICCJ-DNA.

Va dispune arestarea preventiva a inculpatilor DINU VIORICA si COSTACHE ANTONELA ANEMARY pe o durata de 29 de zile de la momentul punerii in executare si a inculpatilor CIRLAN ANGELA, NEAGU LEON MARIUS, TUDOR MARIAN VASILE si RaDUCAN ILEANA ALINA de la 15.03.2013 pana la 12.04.2013.

In baza art. 149¹ alin. 12 rap la art. 146 alin. 11¹, art. 145 Cpp va lua fata de inculpatul CATRIN MARIAN masura obligarii de a nu parasi localitatea Bucuresti pe o durata de 30 de zile.

In baza art. 145 alin. 1¹ Cpp, va obliga inculpatul sa respecte urmatoarele obligatii pe durata masurii:

a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

b) sa se prezinte la Politia sector 3, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;

d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

In baza art. 145 alin. 1² Cpp, va impune inculpatului obligatia de a nu se apropia de coinculpati si de martori si de a nu comunica direct sau indirect cu ei.

In baza art. 145 alin. 2² Cpp va atrage atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Va dispune punerea in libertate a inculpatului Catrin Marian daca nu este arestat in alta cauza.

In baza art. 161 Cpp, fata de cele invederate judecatorului cu privire la faptul ca au in intretinere exclusiva minori, va sesiza Autoritatea Tutelara cu privire la aprecierea asupra necesitatii luarii de masuri de ocrotire fata de minorii aflati in intretinerea inculpatelor Costache Antonela Anemary si Raducan Ileana Alina.”

* Cititi aici Incheierea judecatoarei Isabelle Tocan de la Curtea de Apel Bucuresti, care a dispus arestarea lotului judecatoarelor Dinu si Costache de la TMB