La aproape opt luni de la pronuntarea deciziei, Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut publice motivele pentru care Completul de 5 judecatori a mentinut condamnarile la cate 3 ani de inchisoare a fostilor ministri Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan, pentru trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta, in celebrul dosar “Caltabosul”. Completul de 5 judecatori al ICCJ, format din fosta vicepresedinta a instantei supreme Rodica Aida Popa (foto mijloc), Ana Maria Dascalu, Mirela Sorina Popescu, Cristina Arghir si Cristina Rotaru a respins in data de 25 februarie 2013 recursurile intentate fata de sentinta Completului de 3 de catre Ioan Avram Muresan si Decebal Traian Remes, precum si pe cel al afaceristului Gheorghe Ciorba, denuntatorul celor doi fosti ministri, condamnat la 1 an si 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru cumparare de infleuenta. De asemenea, Competul de 5 a respins si recursul formulat de DNA, care a cerut majorarea pedepselor pentru Muresan si Remes.

Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan au fost trimisi in judecata de procurorii DNA, printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Claudiu Dumitrescu si confirmat de Lucian Papici, in data de 9 iunie 2008, pentru trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta. Potrivit DNA, in septembrie 2007, Remes, in calitate de ministru al Agriculturii, a primit din partea lui Gheorghe Ciorba, prin intermediul lui Ioan Avram Muresan, produse alimentare in valoare de 1.500 de lei si 15.000 de euro, pentru a favoriza firma omului de afaceri la doua licitatii.

In legatura cu cei 15.000 de euro pe care Decebal Traian Remes i-ar fi primit, trebuie spus ca fapta nu a fost dovedita printr-un flagrant chiar daca cei doi fosti ministri erau supravegheati, iar procurorii puteau sa intervina. Tot in ceea ce priveste cei 15.000 de euro, in Decizia Inaltei Curti exista un paragraf extrem de interesant. Astfel, judecatorii ICCJ admit faptul ca nu se vede cand Remes primeste banii, dar in opinia lor acest lucru nu inseamna si ca fostul ministru nu i-a luat:

“Inculpatii Remes Decebal Traian si Muresan loan au mai sustinut ca din nicio proba a dosarului nu rezulta ca s-ar fi remis la data de 23 septembrie 2007 un plic cu suma de 15.000 euro in scopul aratat in actul de sesizare, intrucat din inregistrarile prezentate instantei nu reiese existenta plicului in materialitatea sa si faptul inmanarii acestuia inculpatului Remes Decebal Traian. Probele care dovedesc primirea sumei de 15.000 euro de catre inculpatul Remes Decebal Traian au fost analizate pe larg la expunerea situatiei de fapt.

Chiar daca in inregistrarea audio-video din 23 septembrie 2007, realizata la terasa Restaurantului „Rouge Toujours" nu se vizualizeaza plicul cu bani in materialitatea sa, aceasta nu inseamna ca inculpatul Remes Decebal Traian nu l-a primit, avand in vedere comportamentul specific al persoanelor care savarsesc astfel de infractiuni, masurile de precautie pe care si le iau inculpatii, prudenta manifestata de inculpatul Muresan loan la intalnirea cu Remes Decebal Traian, aspect ce rezulta din discutia purtata de acestia in momentul in care s-au intalnit si ulterior:

“REMES DECEBAL TRAIAN: Acum, adu-le sa facem prima lectura la...

MURESAN IOAN: Da. Mai oamenii astia care au stat…

REMES DECEBAL TRAIAN: Bai nu arunca hartia!

MURESAN IOAN: Nu arunc! Oamenii astia care stau…

MURESAN IOAN: ……..Oamenii astia care stau la......langa masa la noi au venit dupa ce am venit eu, stii, de-aia ma tot... a ...

REMES DECEBAL TRAIAN: Ihi” (filele 313, 314, vol.2 dosar urmarire penala).

Trebuie mentionat ca, asa cum s-a retinut anterior, in inregistrarea video a intalnirii inculpatului Ciorba Gheorghe cu inculpatul Muresan loan din 23 septembrie 2007, pe strada Radu Beller, vizionata in sedinta publica, se observa cum inculpatul Ciorba Gheorghe a scos din geanta un plic, pe care l-a dat inculpatului Muresan loan.

Acelasi aspect se retine si in nota de supraveghere operativa aflata la filele 364-367 vol.2 dosar urmarire penala.

Nu poate fi reţinuta apărarea inculpatului Remes Decebal Traian in sensul ca inculpatul Muresan loan i-a dat un dosar ce privea finantarea unor biserici, fata de imprejurarea ca acest lucru s-a realizat numai dupa intalnirea inculpatului Muresan Ioan cu Ciorba Gheorghe, dosar ce a fost remis de catre acesta din urma inculpatului Muresan Ioan”.

In ceea ce priveste recursurile declarate de Ioan Avram Muresan si Decebal Traian Remes fata de sentinta nr. 194 din 14 februarie 2012 a Completului de 3 judecatori al ICCJ, iata motivele pentru care acestea au fost respinse de Completul de 5 format din judecatoarele Rodica Aida Popa, Ana Maria Dascalu, Mirela Sorina Popescu, Cristina Arghir si Cristina Rotaru:

“Cu privire la recursul declarat de recurentul intimat inculpat Muresan Ioan, care a solicitat, in baza dispozitiilor art.3856 alin.3 raportat la art.385/10 alin.3, art.385/9 pct.172, 18 si 12, art.385/15 pct.2 lit.d din Codul de procedura penala, admiterea acestuia, in totalitate, casarea sentintei penale atacate in integralitate numai in ce il priveste si, rejudecand, achitarea sa, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b din Codul de procedura penala pentru primul act material si in baza art.10 lit.d din acelasi cod, pentru al doilea act material, sustinand ca lipsesc doua elemente constitutive ale infractiunii, respectiv latura obiectiva si subiectiva, care nu se inscriu in actele materiale cerute expres de textul de lege.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca, din probele administrate in cauza, rezulta in mod cert ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

Pentru ca o fapta sa fie infractiune este necesar sa se constate cele trei trasaturi esentiale prevazute de art.17 din Codul penal: sa prezinte pericol social, sa fie savarsita cu vinovatie si sa fie prevazuta de legea penala.

Existenta acestor trei caracteristici esentiale se constata prin verificarea,

prioritar, a corespondentei dintre fapta concreta cu descrierea continuta in norma de incriminare, adica daca se suprapune acestui model legal creat de legiuitor.

Existenta faptei de complicitate la infractiunea de cumparare de influenta, in modalitatea retinuta de prima instanta rezulta din coroborarea declaratiilor inculpatului Ciorba Gheorghe cu cele ale martorei Koros Elisabeta, precum si cu procesul-verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare, care contine inregistrarea din nota de supraveghere nr.1341648/13.09.2007, aceasta confirmand remiterea produselor alimentare martorei Koros Elisabeta, menajera familiei Remes (filele 94, 96, vol.2, dosar urm.penala).

Participarea penala sub forma complicitatii implica, in mod necesar, o coeziune psihica intre participanti, care poate fi anterioara faptei sau poate interveni spontan, caz in care se deduce din insasi comportarea lor si din imprejurarile comiterii faptei.

Sub acest aspect, critica apararii, in sensul ca nu a existat o intelegere prealabila, iar prima instanta a avut exclusiv in vedere declaratiile contradictorii ale inculpatului Ciorba Gheorghe, care era direct interesat in cauza, nu poate fi primita.

Pentru a retine vinovatia inculpatului Muresan Ioan in savarsirea primului act material al complicitatii la infractiunea de cumparare de influenta, prima instanta a avut in vedere, atat declaratiile inculpatului Ciorba Gheorghe (filele 63,70,80,93, vol.3 dosar urm.penala, confirmate in fata instantei-fila 149), cat si intreaga conduita a inculpatului Muresan Ioan, care a confirmat intelegerea dintre cei doi. In acest sens, a luat legatura telefonic cu Remes Steliana, sotia inculpatului Remes Decebal Traian, a stabilit cu aceasta detaliile accesului sau impreuna cu inculpatul Ciorba Gheorghe in imobil si i-a comunicat intentia de a-l intalni pe inculpatul Remes Decebal Traian.

In consecinta, din materialul probator a rezultat ca a existat o actiune de sprijinire si ajutor a inculpatului Ciorba Gheorghe, in vederea cumpararii de influenta si ca inculpatul Muresan Ioan a prevazut urmarile actelor sale si ale faptei inculpatului Ciorba Gheorghe, urmarind producerea acestora.

Nici sustinerea apararii, ca bunurile alimentare nu pot duce la cumpararea influentei, fapta fiind putativa, nu poate fi primita, intrucat legea nu conditioneaza existenta infractiunii de o valoare insemnata a foloaselor primite, ci de faptul ca este de neconceput existenta unei retributii in scopul efectuarii unui act de catre un functionar public.

Apararea a criticat sentinta primei instante, sustinand ca pentru al doilea act material nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, sub aspectul laturii obiective si subiective.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca nici aceasta critica nu este fondata.

Cumpararea de influenta este fapta persoanei care promite, ofera sau da bani, daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Pentru existenta elementului material al infractiunii prevazute de art.61 din Legea nr.78/2000 este necesar ca actiunea de cumparare a influentei reala sau presupusa pe langa un functionar, intr-una dintre modalitatile alternative - promisiunea, oferirea sau darea direct sau indirect de bani, daruri sau alte foloase pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu – sa fie cunoscute de cel care negociaza influenta, in caz contrar neputand fi realizat continutul laturii obiective.

Sub aspectul laturii subiective, este necesar sa se faca dovada ca cel care cumpara influenta actioneaza cu vointa de a savarsi actiunea de promisiune, oferire sau darea direct sau indirect de bani, daruri sau alte foloase, pentru a interveni pe langa un functionar si constiinta ca prin aceasta aduce atingere reputatiei serviciului si functionarului respectiv.

Pentru consumarea infractiunii de cumparare de influenta nu este necesar ca functionarul public sa procedeze, in exercitarea atributiilor sale de serviciu, in scopul urmarit de primul subiect activ, ci doar ca incercarea de influentare a acestuia in realizarea scopului mentionat sa se fi produs.

Verificand actele si probele dosarului si cu privire la cel de-al doilea act material pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, instanta de recurs constata ca prima instanta a retinut o situatie de fapt corecta, bazata pe materialul probator administrat si just apreciat, care a confirmat intrunirea continutului constitutiv al celui de-al doilea act material.

Din examinarea probelor stranse in cursul urmaririi penale, care se coroboreaza cu materialul probator administrat de prima instanta, rezulta ca inculpatul Muresan Ioan a actionat, prin acte de ajutor a inculpatului Ciorba Gheorghe, in vederea remiterii sumei de 15.000 euro in scopul cumpararii de influenta pentru favorizarea unei firme in adjudecarea unor licitatii.

In acest sens, a stabilit o intalnire cu inculpatul Remes Decebal Traian la data de 20 septembrie 2007 (filele 99-100, vol.2 dosar urm.penala), comunicandu-i telefonic acestuia din urma ca ”aveam o treaba de rez...sa-ti spun ceva pe viata si pe moarte...” Si ca are o ”chestie cu acesta (n.n) pe marti miercuri”.

Dat fiind ca inculpatul Remes Decebal Traian i-a comunicat ca ”numai sambata, duminica” poate fi gasit, inculpatul Muresan Ioan s-a prezentat la data de 22 septembrie 2007, intr-o zi de sambata, la domiciliul inculpatului Ciorba Gheorghe, din Baia Mare, comuna Firiza, pentru a-l ajuta pe acesta sa pregateasca plicul cu bani care urma sa fie remis inculpatului Remes Traian. Edificatoare sub acest aspect sunt declaratiile inculpatului Ciorba Gheorghe care se coroboreaza cu cele ale martorei Ciorba (fosta Alek) Florica-Ana (filele 80-81,94, 124-126 vol.3 dosar urm.penala, confirmate la instanta, filele 149,150,155), precum si cu inregistrarile convorbirilor telefonice (filele 100,101, vol.2 dosar urm.penala) care au confirmat faptul ca, in vederea remiterii banilor, s-au deplasat la Bucuresti, unde inculpatul Muresan Ioan a stabilit o intalnire cu inculpatul Remes Decebal Traian la data de 23 septembrie 2007, orele 11,30, la Restaurantul ”Rouge Toujours”.

Continutul discutiei inregistrate audio si video, redata la filele 310-345, vol.2 dosar urm. penala a relevat interesul inculpatului Muresan Ioan care ii aducea la cunostinta inculpatului Remes Decebal Traian informatii despre licitatia organizata, despre achizitionarea caietului de sarcini, depunerea ofertelor intr-o zi de marti si despre modalitatea remiterii plicului cu bani. (…)

Ulterior acestei discutii, a avut loc inmanarea banilor de catre inculpatul Ciorba Gheorghe, care s-a conformat apelului inculpatului Muresan Ioan si a venit in apropierea Restaurantului „Rouge Toujours" pentru a-i inmana materialele privind licitatia de la Inspectoratul Teritorial Regional Silvic si de Vanatoare Valcea, precum si plicul cu cei 15.000 euro.

In momentul in care inculpatul Ciorba Gheorghe a sosit in Piata Dorobanti l-a apelat pe Muresan Ioan, care a plecat de la Restaurantul „Rouge Toujours" si s-a deplasat pe strada Radu Beller, in fata sediului B.R.D. unde il astepta inculpatul Ciorba Gheorghe (conform notei de supraveghere operativa cu nr.1027580/2007, la dosar fiind anexate fotografiile judiciare - filele 364-375 vol.2 dosar urmarire penala).

In nota de supraveghere operativa se mentioneaza ca inculpatii Muresan Ioan si Ciorba Gheorghe s-au intalnit pe strada Radu Beller, in fata B.R.D., au discutat circa 5 minute, timp in care Muresan Ioan a citit si a semnat mai multe coli format A4 dintr-un dosar pe care inculpatul Ciorba Gheorghe l-a scos din geanta de piele.

In timpul discutiei, Ciorba Gheorghe a mai scos un plic alb, de circa un cm grosime, pe care i l-a dat lui Muresan Ioan, dupa care acestia s-au despartit.

Aspectele retinute in nota de supraveghere au fost consemnate in procesul-verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare din 28 septembrie 2007, ce constituie mijloc de proba (filele 1-5, vol.3 dosar urm. penala).

Inregistrarea video in mediul ambiental dintre cei doi inculpati a fost vizionata si de prima instanta in sedinta publica la termenul din 10 noiembrie 2010, constatand nemijlocit momentul in care inculpatul Ciorba Gheorghe a scos din servieta un dosar, iar apoi un plic alb, cu grosime de aproximativ un cm, pe care le-a inmanat inculpatului Muresan Ioan.

Conform declaratiilor inculpatului Ciorba Gheorghe, dosarul respectiv cuprindea datele referitoare la licitatia organizata la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea, iar in plic se afla suma de 15.000 euro.

Cu privire la critica inculpatului Muresan Ioan, in sensul ca mijloacele de proba prin care instantele il revin sunt contradictorii, confuze si au fost difuzate prin mass-media, motiv pentru care solicita inlaturarea lor in totalitate. Sub acest aspect, a sustinut ca declaratiile denuntatorului si ale sotiei sale nu au relevanta probatorie, fiind interesat in cauza, intrucat avea alte cauze pentru care era cercetat - aspect neverificat de instanta - astfel ca dubiile sunt foarte mari, iar, pe de alta parte, doar aceste declaratii nu pot sta la baza stabilirii situatiei de fapt, intrucat sunt subiective.

In urma propriului examen asupra cauzei, instanta de recurs constata ca nu este intemeiata critica apararii.

Potrivit dispozitiilor art.63 alin.2 Cod procedura penala, probele nu au o valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Textul de lege invocat stabileste trei principii si anume: nedeterminarea anticipata de catre legiuitor a valorii probelor care se administreaza, libertatea de apreciere a probelor de catre instanta de judecata si principiul libertatii probelor.

In ceea ce priveste libertatea de apreciere a probelor, instanta trebuie sa ajunga, fie la concluzia ca, in cauza, prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata si, ca atare, se impune achitarea inculpatului de orice culpabilitate, fie ajunge la convingerea culpabilitatii persoanei trimise in judecata.

Probabilitatea de culpabilitate trebuie sa fie sigura, sa fie ridicata la rangul de certitudine, si sa rezulte, fara putinta de tagada din probele administrate in cauza.

Instanta nu este tinuta, in mod particular, de nicio proba, convingerea sa reprezentand corolarul esential al puterii de apreciere a probelor, evident, numai pe baza probelor administrate in limitele legii, analizate in ansamblul lor si coroborate cu celelalte probe administrate in cauza.

Pe de alta parte, sanctiunea inlaturarii si invalidarii mijloacelor de proba din materialul probator intervine, potrivit dispozitiilor procesual penale, doar in situatia in care se constata ca acestea au fost obtinute in mod ilegal, potrivit art.64 alin.2 din Codul de procedura penala.

In cauza de fata, instanta de control judiciar retine ca mijloacele de proba care au constituit suportul probator al solutiei primei instante au fost obtinute in mod legal, au fost administrate in cursul cercetarii judecatoresti in conditiile specifice de asigurare a garantiilor procesuale ale partilor si au fost evaluate de instanta prin coroborarea lor cu restul ansamblului probator”.

“Cu privire la recursul declarat de recurentul intimat inculpat Remes Decebal Traian, instanta de recurs retine ca a solicitat urmatoarele:

- achitarea, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a din Codul de procedura penala pentru primul act material al infractiunii de trafic de influenta.

A sustinut ca s-a comis o grava eroare de fapt, referitor la predarea bunurilor alimentare, intrucat chiar din proba cu interceptari rezulta cu claritate ca nu cunostea ca urma sa le primeasca, scopul predarii lor, cine si in ce scop urma sa il insoteasca pe inculpatul Muresan Ioan. Practic, a crezut ca este o vizita de curtoazie, a unui prieten de o viata, aparand neverosimila savarsirea acestei infractiuni de coruptie prin trucarea licitatiei pentru bunuri alimentare de care nu avea nevoie.

In ce priveste primirea sumei de bani, a solicitat sa se tina cont de contradictiile existente in procesele-verbale ale echipei de supraveghere la discutia inculpatilor, in care in permanenta se face referire la o mapa subtire cu acte, pentru ca, ulterior, fara vreo justificare, in rechizitoriu si la instanta sa apara o mapa si un plic voluminos a carei aparitie nu se poate explica. Sub acest aspect, acele inregistrari nu releva predarea acestui obiect si, de altfel, nici instanta nu il retine cert, incercand sa motiveze pe atitudinea celor doi inculpati in timpul intalnirii, fara referire la plic si fara o explicatie sau motivare de ce organele de urmarire penala nu au intervenit pentru prinderea in flagrant la momentul predarii plicului cu bani.

A mai solicitat sa se tina seama ca nu exista nicio dovada ca promisiunea oferirii unui autoturism de lux a ajuns la cunostinta sa.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori, verificand actele si probele dosarului cu privire la infractiunea de trafic de influenta pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, constata ca prima instanta a retinut o situatie de fapt corecta, bazata pe materialul probator administrat si just apreciat, care a confirmat existenta faptei si intrunirea continutului constitutiv al infractiunii pentru cele doua acte materiale.

Traficul de influenta este fapta persoanei care, avand influenta sau lasand sa se creada ca are influenta asupra unui functionar sau alt salariat, primeste ori pretinde bani ori alte foloase, sau accepta promisiuni ori daruri, direct sau indirect, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Acceptarea – ca modalitate normativa de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta – presupune atitudinea subiectului activ de a fi de acord, a consimti, a se invoi cu privire la promisiunea de bani sau alte foloase ce i-a fost facuta in schimbul serviciilor sale.

In acest caz, initiativa apartine cumparatorului de influenta care promite ca ofera bani sau alte foloase necuvenite, iar traficantul accepta oferta din partea celui dintai.

Din examinarea probelor stranse in cursul urmaririi penale, care se coroboreaza cu materialul probator administrat de prima instanta, rezulta ca la data de 13 septembrie 2007, inculpatii Muresan Ioan si Ciorba Gheorghe au dus la domiciliul inculpatului Remes Decebal Traian produse alimentare.

In acest sens, inculpatul Muresan Ioan a luat legatura telefonic cu Remes Steliana, sotia inculpatului Remes Decebal Traian, a stabilit cu aceasta detaliile accesului sau impreuna cu inculpatul Ciorba Gheorghe in imobil si i-a comunicat intentia de a-l intalni pe inculpatul Remes Decebal Traian.

Din probele administrate in cauza rezulta ca, ulterior livrarii acestor produse alimentare, inculpatul a acceptat in mod indirect primirea acestora, asa cum rezulta din conduita sa.

Chiar daca initial, inculpatul Remes Decebal Traian nu cunostea ca cei doi inculpati i-au adus la domiciliul din Baia Mare produsele alimentare, este lipsita de credibilitate apararea inculpatului, in sensul ca dupa aceasta data si ulterior intalnirii din 23 septembrie 2007, nu a avut reprezentarea ca produsele respective au fost remise in scopul castigarii licitatiilor de catre firma S.C. Construct Europromt S.R.L. Asa cum rezulta si din continutul inregistrarilor, inculpatul Remes Decebal Traian avea cunostinta de faptul ca inculpatul Muresan Ioan comunica cu sotia sa, Remes Steliana, aspect care rezulta din discutia cu inculpatul Muresan Ioan, la terasa restaurantului, acesta spunandu-i inculpatului Remes Decebal Traian ”Cel mai bine ar fi sa-i fi lasat acasa, stii? Sa nu ne vada cineva pe noi doi, ca de-aia am vrut sa mearga GHITA, sa-i lase ... sa-i las la STELIANA.” (fila 318, vol.2 dosar urm.penala). (...)

In ce priveste al doilea act material retinut in sarcina inculpatului Remes Decebal Traian, instanta de recurs retine urmatoarele:

Din coroborarea materialului probator rezulta fapta inculpatului, care la data de 23 septembrie 2007 a primit suma de 15.000 euro de la inculpatul Ciorba Gheorghe, prin intermediul inculpatului Muresan Ioan, in scopul de a-si exercita influenta pe langa functionarii Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea, in vederea favorizarii firmei S.C. Construct Europromt S.R.L. Certeze pentru adjudecarea a doua licitatii de lucrari organizate la sfarsitul lunii septembrie 2007.

Edificatoare in probarea conduitei infractionale a inculpatului sunt discutiile purtate cu inculpatul Muresan Ioan, la data de 23 septembrie 2007 la Restaurantul ”Rouge Toujours” (inregistrate audio si video, redate integral la filele 310-345, vol.2 dosar urm.penala), care aveau ca obiect licitatiile organizate la Deva, Zalau, Satu Mare, de care era interesat inculpatul Ciorba Gheorghe: (...)

Din continutul discutiei inregistrate audio si video, rezulta ca inculpatul Muresan Ioan ii aducea la cunostinta inculpatului Remes Decebal Traian informatii despre licitatia organizata, despre achizitionarea caietului de sarcini, depunerea ofertelor intr-o zi de marti si despre modalitatea remiterii plicului cu bani. In acest sens, relevante sunt pasajele din discutia celor doi:

inculpatul Muresan Ioan: ”Acuma, am astia pentru tine nu stiu cum sa fac. Imi spui cum fac!

REMES DECEBAL TRAIAN: Pai, mi-i dai ca nu, nu e problema!

MURESAN IOAN: Cel mai bine ar fi sa-i fi lasat acasa, stii? Sa nu ne vada cineva pe noi doi, ca de-aia am vrut sa mearga GHIta, sa-i lase ... sa-i las la STELIANA.

......................

MURESAN IOAN: Acolo iti spun o chestie: deja, marti e licitatia. Deci, el a zis ca da, stii, daca ne da ... is patru aliniamente... a ...

REMES DECEBAL-TRAIAN: Pot sa-i las si numaru'...”

In cursul intalnirii dintre cei doi inculpati, inculpatul Muresan Ioan l-a chemat pe inculpatul Ciorba Gheorghe, care s-a conformat apelului inculpatului si a venit in apropierea Restaurantului „Rouge Toujours" pentru a-i inmana materialele privind licitatia de la Inspectoratul Teritorial Regional Silvic si de Vanatoare Valcea, precum si plicul cu cei 15.000 euro.

Avand asupra sa dosarul si plicul inculpatul Muresan Ioan s-a intors la restaurantul „Rouge Toujours" unde il astepta inculpatul Remes Decebal Traian, a asezat dosarul si plicul pe scaunul aflat in stanga ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care la plecare le-a luat si le-a pus in servieta sa.

Din procesul-verbal de redare a convorbirii in mediul ambiental purtata intre inculpatii Muresan Ioan si Remes Decebal Traian aflat la filele 330-331 vol.2 dosar urmarire penala a rezultat ca cei doi inculpati au discutat inca o data despre licitatia de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea, valoarea lucrarilor pentru cele doua perimetre de ameliorare, inculpatul Ciorba Gheorghe fiind interesat numai de doua obiective din patru „is patru bucati ... Noi merem ....numai la aia de-o suta si la aia de optzeci", depunerea de oferta „Marti cand e ?" ... „Mai, ii depunerea de oferta", promisiunea inculpatului Remes Decebal Traian de a-l sprijini la castigarea licitatiei „la doua cred ca ma descurc", modul in care inculpatul Muresan Ioan i-a inmanat dosarul ce continea actele referitoare la licitatii, precum si plicul cu bani: (...)

In acelasi sens, discutiile ulterioare au confirmat demersurile intreprinse de inculpatul Remes Decebal Traian pentru a obtine informatii despre licitatia organizata de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea, mentionand in cadrul convorbirii telefonice cu inculpatul Muresan Ioan la data de 24 septembrie 2007 (fila 108, vol.2 dosar urm.penala) ca exista o contestatie, motiv pentru care se va amana procedura si ca cele doua numere

de ordine comunicate de inculpatul Muresan Ioan nu corespund.

Aceste inregistrari se coroboreaza cu continutul convorbirilor telefonice dintre inculpatii Muresan Ioan si Ciorba Gheorghe, care releva interesul acestora pentru licitatiile de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Valcea, precum si intentia de a le comunica mai departe inculpatului Remes Decebal Traian: (...)

- Cu privire la critica formulata de recurentul inculpat, in sensul ca hotararea a fost pronuntata cu incalcarea legii privind convorbirile ambientale, fiind incalcate dispozitiile art.91/1 si urmatoarele din Codul de procedura penala, in sensul ca la dosar exista prelevate si administrate doar colaje, iar nu interceptari integrale. Acestea s-au facut in mod nelegal, in faza actelor premergatoare, nesocotindu-se decizia nr.962/2009 a Curtii Constitutionale, care a stabilit ca nu se pot efectua in afara procesului penal.

Instanta de recurs constata critica ca nefiind fondata.

In cursul judecatii la prima instanta, a fost sesizata Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.91/1 Cod procedura penala in raport cu dispozitiile art.2, art.21 alin.3 din Constitutie, iar Curtea Constitutionala, prin decizia nr.962 din 25 iunie 2009 a respins exceptia de neconstitutionalitate.

In considerentele deciziei instantei de contencios constitutional se retine ca dispozitiile legale criticate nu permit administrarea mijloacelor de proba in afara procesului penal, adica in faza actelor premergatoare, insa instanta judiciara nu este tinuta de continutul considerentelor, caracterul de generala obligativitate apartinand doar dispozitivului deciziei Curtii Constitutionale, prin care s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Or, textul criticat nu a fost declarat neconstitutional, apreciindu-se ca interceptarile si inregistrarile audio sau video prevad suficiente garantii, prin reglementarea in detaliu a justificarii emiterii autorizatiei, a conditiilor si a modalitatilor de efectuare a inregistrarilor, a instituirii unor limite cu privire la durata masurii, a consemnarii si certificarii autenticitatii convorbirilor inregistrate, a redarii integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptarii.

De altfel, instanta de control judiciar isi insuseste argumentele primei instante sub acest aspect, considerand ca din interpretarea textului de lege rezulta ca emiterea autorizatiei prevazuta de dispozitiile art.91/1 Cod procedura penala nu este conditionata de inceperea urmaririi penale din moment ce textul de lege vorbeste despre faza de „pregatire a unei infractiuni", care este anterioara momentului de incepere a urmaririi penale si, drept urmare, din ratiuni ce tin de tactica de descoperire a unor infractiuni grave, autorizatia poate fi emisa inainte de savarsirea acestora.

In cauza de fata, interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice si a celor din mediul ambiental s-au efectuat cu autorizarea motivata a judecatorului de la instanta competenta (filele 8-19, 61-93 volumul 2 dosar urmarire penala). De asemenea, conform art.913 Cod procedura penala, s-a procedat la redarea integrala a convorbirilor interceptate si inregistrate, in procese-verbale certificate pentru autenticitate de catre procurorul care a efectuat urmarirea penala in cauza, iar la aceste procese-verbale au fost atasate copii ale suporturilor ce contin inregistrarea convorbirilor si care au fost inaintate primei instante.

Referitor la sustinerea ca la dosar exista prelevate si administrate doar colaje, iar nu interceptari integrale, instanta de recurs apreciaza critica ca nefiind fondata, raportat la concluziile raportului de expertiza criminalistica nr.194/8.11.2011, in sensul ca inregistrarile audio si audio-video expertizate nu au suferit interventii tehnice de natura sa le modifice continutul (stergeri, inserari etc.), cu atat mai putin prin inserarea, intercalarea cu/de pasaje, fragmente din interceptari si inregistrari neaflate la dosarul cauzei.

Cat priveste autenticitatea acestor inregistrari, instanta de recurs retine ca, definitia autenticitatii unei inregistrari audio de tip analogic pe suport magnetic nu poate fi aplicata in sensul ad-literam inregistrarilor de tip digital, intrucat, din punct de vedere tehnic, in mod evident, CD/DVD-urile se inregistreaza ulterior evenimentelor acustice prin descarcarea inregistrarilor interceptate din memoria hard-disk-ului sau a serverelor. Din acest motiv, conditia de simultaneitate nu poate fi indeplinita, intrucat aceste inregistrari sunt transferate pe suporturi tip CD/DVD in scopul ascultarii/vizionarii lor ulterioare.

- in legatura cu ultimul motiv de recurs, intemeiat pe prevederile cazului de casare al art.385/9 pct.14 din Codul de procedura penala, privitor la care inculpatul Remes Decebal Traian a solicitat aplicarea unei pedepse minime, cu retinerea circumstantelor atenuante sau executarea pedepsei in conditiile art.86/1 Cod penal si o pedeapsa egala cu minimul prevazut de lege, avandu-se in vedere datele ce caracterizeaza persoana sa:

Inalta Curte urmeaza a respinge, ca neintemeiata si critica privind gresita individualizare a pedepsei aplicate, sub aspectul cuantumului si a modalitatii de executare, pentru considerentele expuse in analiza aceluiasi motiv invocat in recursul Parchetului, apreciind ca, in raport cu gravitatea faptei de coruptie savarsite de un membru al Guvernului si cu datele ce caracterizeaza persoana inculpatului, executarea pedepsei rezultante in regim privativ de libertate corespunde exigentelor art.52 din Codul penal”.

* Cititi aici Decizia Completului de 5 al ICCJ din dosarul “Caltabosul”