Intr-un moment nefericit ales de magistratii CCR si in dezacord total cu articolul 10 al Conventiei pentru Drepturile Omului, exact in perioada in care s-a sarbatorit Ziua mondiala a libertatii presei, “eminentele cenusii” de la Curtea Constitutionala incearca sa bage din nou ziaristii dupa gratii. Fostul membru CSM Adrian Toni Neacsu (foto), trimis in judecata de DNA printr-o suspecta manevra facuta chiar in interiorul Consiliului, a avut initiativa de lansa pe Internet intitulata “Nu puneti botnita presei!”, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionala Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 8/2010 privind abrogarea insultei si calomniei. In petitia care a fost semnata deja de cateva sute de persoane, CCR este acuzata ca si-a incalcat competentele recunoscute de lege si ca s-a comportat ca o instanta superioara Inaltei Curti.

De asemenea, solutia judecatorilor CCR prin care se incearca reintroducerea insultei si calomniei in Codul penal este considerata ca fiind una anacronica si periculoasa pentru drepturile fundamentale. In aceeasi petitie, se precizeaza si ca CCR a desfiintat dreptul exclusiv si suveran al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a asigura „interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti”, drept prevazut de articolul 126 din Constitutia Romaniei.

Cititi aici petitia “Nu puneti botnita presei!” lansata de judecatorul Adrian Toni Neacsu:

“Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constitutionala a anuntat ca insulta si calomnia se pedepsesc din nou penal in Romania. Pentru a face asta, Curtea Constitutionala a anulat o hotarare pronuntata intr-un recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2011. Curtea Constitutionala s-a comportat ca o instanta superioara Inaltei Curti de Casatie si Justiei si a desfiintat, incalcandu-si in mod flagrant competentele ce-i sunt recunoscute de lege, dreptul acesteia exclusiv si suveran de a asigura „interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti” (art 126 alin 3 din Constitutia Romaniei).

Solutia Curtii Constitutionale de a introduce in legea romana infractiunile de calomnie si insulta este anacronica si periculoasa pentru drepturile fundamentale. Tinta adevarata a protectiei legii penale romane care incrimineaza delictul de calomnie o reprezinta persoanele publice, si nu cetateanul de rind. Delictul de calomnie poate fi incriminat in societatea actuala doar printr-un reflex de tip totalitar.

Potrivit instantei supreme in Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie, jurnalistii nu trebuie pedepsiti penal pentru publicarea unor informatii si idei de interes public intrucat acest lucru ar genera, la fel spune si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, “descurajarea jurnalistilor de a mai discuta public chestiunile care afecteaza viata comunitatii”, ducand astfel la o autocenzura viitoare.

Insulta si calomnia nu sunt incriminate in noul cod penal ce va intra in vigoare din 2014, ceea ce inseamna ca legiutorul roman si-a asumat un standard european in garantarea reala a libertatii de exprimare.

Spuneti NU incriminarii insultei si calomniei!

Spuneti NU incriminarii penale a libertatii de exprimare!

Spuneti NU limitarii libertatii presei!”

Adrian Toni Neacsu: “Curtea Constitutionala s-a comportat ca o veritabila instanta extraordinara, interzise in Romania, desfiintand o hotarare judecatoreasca definitiva”

Pe de alta parte, intr-un editorial publicat pe site-ul vranceamedia.ro, judecatorul Adrian Toni Neacsu atrage atentia ca CCR s-a transformat in acest caz intr-o instanta extraordinara, depasindu-si in mod clar competentele recunoscute de Constitutie in momentul in care si-a arogat dreptul de a verifica constitutionalitatea unei hotarari judecatoresti. Judecatorul Neacsu avertizeaza si ca asumarea in forta de catre CCR a unui drept inexistent reprezinta un atac la adresa sistemului de justitie: “Curtea Constitutionala si-a arogat dreptul de a verifica constitutionalitatea unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta suprema, depasindu-si in mod evident competentele recunoscute prin Constitutie. In acest fel Curtea Constitutionala s-a comportat ca o veritabila instanta extraordinara, interzise in Romania, desfiintand o hotarare judecatoreasca definitiva. Avand in vedere ca deciziile pronuntate in interesul legii sunt obligatorii pentru toate instantele judecatoresti, rezulta ca interferenta Curtii Constitutionale afecteaza intreg sistemul de justitie si pune in discutie stabilitatea tuturor raporturilor juridice solutionate definitiv de instantele judecatoresti. Asumarea in forta de catre Curtea Constitutionala a unui drept inexistent de a verifica constitutionalitatea hotararilor judecatoresti reprezinta o adaugare nepermisa la Constituie si un atac la organizarea sistemului de justitie. Potrivit Constituiei justitia se infaptuieste numai de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti (art 124). Ori, Curtea Constitutionala s-a pozitionat ca o instanta superioara instantei supreme, verificandu-i si desfiintandu-i acesteia hotararile definitive”.

Totodata, Adrian Toni Neacsu precizeaza ca decizia judecatorilor CCR, una fara precedent, a fost socanta pentru juristi si specialisti: “Trebuie spus raspicat ca decizia Curtii Constitutionale este fara precedent, iar pentru juristi si specialisti este socanta. Curtea Constitutionala s-a comportat ca o instanta superioara Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a anulat o hotarare a acesteia data acum 3 ani. Recursul in interesul legii este o hotarare judecatoreasca pronuntata in conditii speciale numai de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constitutie ”Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.” Deciziile pronuntate in procedura recursului in interesul legii reprezinta principala modalitate prin care instanta suprema indeplineste atributia constitutionala de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei. De aceea, recursul in interesul legii nu este numai o institutie procedurala civila si penala, dar, mai intai, este o institutie care isi are fundamentul juridic in norma constitutionala. Dezlegarile de drept date in procedura recursului in interesul legii sunt obligatorii pentru toate instantele si produc efecte doar pentru viitor.

Ar rezulta in mod neindoielnic ca instanta de jurisdictie constitutionala a desfiintat o hotarare judecatoreasca pronuntata de ICCJ in conformitate cu prevederile art 126 alin (3) din Constitutie, anulandu-i practic acesteia misiunea constitutionala de a asigura interpretarea unitara a legii. In acest moment, cel putin aparent, s-a creat un conflict inimaginabil intre instanta suprema a sistemului judiciar si Curtea Constitutionala, care este o autoritate politico-jurisdictionala situata in afara justitiei. Curtea Constituionala nu face parte din sistemul judiciar si nu infaptuieste justitia.

Potrivit Constitutiei, legii si chiar propriei practici de pana acum, Curtea Constitutionala nu se pronunta decat asupra neconstitutionalitatii unor prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanta a guvernului. Potrivit art. 146 alin 1 lit d) din Constituia Romaniei, Curtea Constitutionala “hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial”. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, legea de organizare a Curtii Constitutionale, aceasta se poate pronunta doar “exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei”.
Deci, obiectul verificarilor Curtii Constitutionale il reprezinta intotdeauna numai legea sau ordonanta guvernului, iar niciodata o hotarare judecatoreasca”.

* Cititi aici petitia "Nu puneti botnita presei!"