Presedintele Klaus Iohannis (foto 1) il tine strans in brate pe Procurorul General, in pofida dezvaluirilor despre ingrozitoarele suferinte prin care au trecut detinutii politici de la Aiud, la al caror calvar a contribuit Augustin Lazar. Aceasta este principala idee care s-a desprins din declaratia lui Werner de vineri, 12 aprilie 2019, facuta dupa consultarea cu delegatia PSD formata din deputatul Eugen Nicolicea (foto 2 dreapta) si fostii detinuti politici Ioan Muntean (foto 2 centru) si Marin Iancu (foto 2 stanga).

Iohannis a mentionat fugitiv discutia cu cei doi disidenti anticomunisti, si chiar si asa cu o nuanta de superioritate, afirmand ca „si-a facut timp” sa sa-i asculte pe acestia. In schimb, locatarul de la Cotroceni a pus binecunoscuta placa a PSD-ului care face si drege in materie de justitie si a sustinut ca Partidul Social Democrat doar se foloseste de „nacazul” celor doi disidenti „pentru a-si legitima asaltul asupra justitiei”. Altfel spus, Werner nu a suflat un cuvant despre revocarea Procurorului General Augustin Lazar, ceruta explicit de catre cei doi disidenti anticomunisti, desi acelasi politician a spus cu subiect si predicat ca „tortionarii comunisti trebuie sa fie trasi la raspundere si sa suporte consecintele legii pentru faptele lor”.

Dincolo de atitudinea afisata de Klaus Iohannis, partea cu adevarat exploziva a consultarii a constat in cele doua intrebari pe care Marin Iancu si Ioan Muntean i le-au propus lui Werner pentru referendum:

1. „Frati romani, este moral, legal si constitutional ca la 30 de ani dupa revolutia sangeroasa anticomunista din decembrie '89 sa se tolereze in functii inalte de conducere fosti tortionari?”

2. „E normal ca la 30 de ani dupa caderea regimului opresiv comunist, fostii tortionari sa fie promovati in functii gigantice de conducere?”

Atitudinea de superioritate a presedintelui a contrastat violent cu cea plina de modestie a fostilor detinuti politici. Ba chiar Marin Iancu (asa cum puteti citi mai jos) le-a cerut iertare jurnalistilor prezenti pentru emotiile care l-au coplesit.

Prezentam in ordine cronologica principalele declaratii ale participantilor la consultari:

Eugen Nicolicea:

„Sunt insotit de domnul Ioan Muntean si de domnul Marian Iancu. Dansii au fost detinuti politici si au fost in inchisoarea de la Aiud. Acolo au avut de suferit ceea ce stiti si dumneavoastra ca sufereau toti detinutii de acolo. Iar in plus, domnul Marian Iancu este si revolutionar. A fost la baricada la Inter impreuna cu fata domniei sale si o alta fiica, tot la Revolutie, a fost impuscata mortal la Dalles.

Cu privire la prezenta dumnealor aici: tinand cont ca invitatia presedintelui a fost cu privire la problemele justitiei, si nu strict la referendum, reamintesc ca potrivit articolului 131, alineatul 1 din Constitutie, printre alte atributii, Ministerul Public se ocupa de respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Si in acest context, tinand cont ca Ministerul Public este condus de Procurorul General, avand in vedere tema din spatiul public (dansii au mai aparut si la televizor), au considerat ca in aceasta perioada de dupa '89 n-ar fi fost chiar indicat ca de drepturile si libertatile cetatenesti sa se ocupe o persoana care avea functia de procuror si era cel care avea posibilitatea sa libereze inainte de termen detinutii de la Aiud si, in mod abuziv (sustin dansii), pe unele persoane le-a respins de mai multe ori – spre exemplu, pe domnul Muntean, de doua ori. Ba mai mult de atat: cand a sesizat niste nereguli, dansul a fost incarcerat intr-un regim special, restrictiv, pentru ca a calomniat organele puterii de stat.

De asemenea, considerand ca exista posibilitatea conexiunii temei de consultare de astazi (si anume: pe justitie) cu intrebarile despre referendum (pe care nu le avem inca – nu ni s-au adus inca la cunostinta), dansii au dorit sa sugereze una sau doua intrebari, toate vizand aceeasi tema – si anume: daca la 30 de ani de la Revolutie, persoane care pot fi catalogate drept tortionari sau care au sprijinit tortionarii pot sa ocupe functii de conducere atat de importante si in special acea functie a Procurorului General, care tine si de Ministerul Public si care ar trebui sa se ocupe de respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Cu privire la referendum, am precizat si in calitate de vicepresedinte al Camerei ca Parlamentul – asa cum a dat acel aviz (Hotararea nr. 5 din 2017) – va aviza favorabil solicitarea presedintelui de a demara un referendum consultativ (care nu are efecte decizionale) cu recomandarile care au fost facute acolo (care nu erau altceva decat citate din Constitutie, din deciziile Curtii si recomandarile Comisiei de la Venetia), ramanand presedintelui dreptul de a-l demara, de a pune intrebarea si responsabilitatea pentru aceasta actiune, Parlamentul neavand niciun fel de atributie efectiva in acest referendum”.

Ioan Muntean:

„In anul 1980, am fost condamnat de Tribunalul Militar Timisoara la 8 ani temnita grea. Am fost depus la Aiud. La Aiud, comandantul penitenciarului impreuna cu toti cei de acolo m-au bagat cu regim restrictiv. Mentionez ca din acest pluton facea parte si Augustin Lazar – actualul procuror-sef al Romaniei. El m-a amanat de doua ori si odata am iesit la raport, sa reclam ca sunt nevinovat. Si pentru acest lucru a dat ordin la plutonierul-major Vaida sa-mi dea 10 zile de izolare, ca am calomniat organele puterii de stat.

Am cerut domnului presedinte sa semneze decretul ca sa-l revoce din functie si mi-a spus ca o sa vada”.

Marin Iancu:

„Am fost detinut politic initial 10 ani. Mi-au luat 2 la recurs si am ramas la 8. A mai venit un decret si am ramas la 5 ani si 4 luni. Trebuia sa-i execut la capat – asa era regula pentru detinutii politici. Am executat 5 ani, 3 luni si 18 zile. Cu 12 zile inainte mi-a dat drumul conditionat. Am fost amanat de 4 ori, nejustificat. Daca doriti, va dau caracterizarile pe care mi le-au facut cei de la penitenciar, unde n-am fost nici sanctionat, am participat la activitatile colective, culturale care erau acolo. Dar la sfarsit mi-au scris: 'timpul insuficient pentru reeducare'.

In legatura cu Lazar: eu n-am stiut cine este procurorul si n-am fost nici curios ulterior sa aflu. Cand am vazut la televizor ca a prezentat Antena 3 lista cu detinutii politici la Aiud, m-au sunat colegii si mi-au spus: 'Mariane, vezi ca te-am vazut pe o lista la Antena 3'. Si atunci m-am uitat si eu pe documentele mele. Daca n-am fost curios vreodata, ce ma interesa pe mine? Ma interesa sa fiu liber.

Numai ca acest om lipsit de cultul umanitatii, neavand posibilitatea macar sa fi stat de vorba, sa ma intrebe si pe mine, ca aveam copii, nevasta, frati, surori... Nimic. Acest om a tras acolo si am facut inca 4 ani de zile, lipsit de libertate. Iar pe 11 septembrie (n.r. 1988), pentru ca impreuna cu alti 6 detinuti politici, am facut un apel la Viena, la Conferinta Internationala pentru Cooperare si Securitate, si am reusit sa-l trimit, intr-adevar, prin ambasada americana. A fost citit la corpul diplomatic de la Viena. Atunci Securitatea a luat foc: ne-a chemat pe toti, pe rand, si 5 dintre noi am fost izgoniti din tara, trimisi in America. Aici am ramas doar eu si Radul Filipescu.

Aceasta este pe scurt povestea vietii mele. Ar fi mult prea complexa daca v-as povesti ce au mai patit cumnatii, surorile sotiei si prieteni chiar, care n-aveau nicio vina decat faptul ca m-au cunoscut. Dar eu am facut niste scrisori la Europa Libera, pentru ca era viata grea in Romania – cum o stiti si dumneavoastra. Nu era usoara.

Asta a fost destinul meu. Va rog sa ma iertati ca am avut putina emotie si, vrand-nevrand, am ridicat si putin tonul – poate nu este cel mai potrivit”.

Eugen Nicolicea:

„Dupa discutiile tehnice pe tema referendumului, presedintele Romaniei a stat de vorba cu cei doi fosti detinuti politici, care au adresat si o sugestie de intrebare:

'Frati romani, este moral, legal si constitutional ca la 30 de ani dupa revolutia sangeroasa anticomunista din decembrie '89 sa se tolereze in functii inalte de conducere fosti tortionari?'

Si a doua:

'E normal ca la 30 de ani dupa caderea regimului opresiv comunist, fostii tortionari sa fie promovati in functii gigantice de conducere?'”

Klaus Iohannis:

„Astazi am continuat seria de consultari cu partidele politice. Au venit la consultari cei delegati de la PSD, am avut o discutie pe justitie, mai exact pe modificarile legilor justitiei, despre abordarea generala.

Cred ca nu este o surpriza pentru nimeni daca spun ca opiniile lor cu ale mele sunt destul de diferite despre aceste chestiuni. Dupa parerea mea, justitia a ajuns in situatia in care este acum din vina PSD-ului. PSD-ul da un asalt asupra justitiei constant, intens, de la inceputul mandatului lor. PSD-ul este vinovat ca despre justitie se discuta foarte mult, foarte mult in termeni de ingrijorare si de preocupare. Romanii sunt ingrijorati, se tem ca PSD va subjuga politic justitia romaneasca, cum sunt convins ca PSD este vinovat ca Romania nu s-a dezvoltat mai mult, PSD este vinovat ca Romania nu s-a dezvoltat mai bine.

Am discutat, foarte pe scurt, si despre referendum, fiindca este un referendum in continuare cu tema centrala, cu preocuparea principala 'justitie' si am reiterat asteptarile mele in ce priveste actiunea Parlamentului, am subliniat ca astept un raspuns cat se poate de rapid si pozitiv din partea Parlamentului la scrisoarea mea de consultare. In consecinta, este nevoie de referendum si vom avea referendum pe 26 mai.

Din delegatia PSD-ista au facut parte si doua persoane, fosti detinuti politici. Dupa partea oficiala de consultare, mi-am facut timp si i-am ascultat pe cei doi. Am auzit doua povesti de viata cutremuratoare si pot sa reiterez ce am mai spus: tortionarii comunisti trebuie sa fie trasi la raspundere si sa suporte consecintele legii pentru faptele lor. Dar trebuie sa spun in acelasi timp ca incercarea PSD-ului de a se folosi de nacazul [sic] acestor doi fosti detinuti politici pentru a-si legitima asaltul asupra justitiei este o incercare de-a dreptul jalnica. Nu-mi imaginez ca cineva care a fost nedreptatit in perioada comunista, cineva de care si-au batut joc comunistii, cineva care a trait in perioada comunista iti doreste altceva decat o justitie independenta si o justitie dreapta. Si pentru ca romanii trebuie sa dea un raspuns asaltului pesedist asupra justitiei, convoc acel referendum din 26 mai.

Ar fi trebuit, tot astazi, sa participe la consultari si ALDE, reprezentantii ALDE. Ei n-au venit. ALDE nu este interesat de un dialog cu presedintele Romaniei, ALDE nu este preocupat nici de situatia justitiei din Romania”.