Decizie previzibila luata de Curtea Constitutionala a Romaniei, dupa hotararea din 2016 prin care articolul privind abuzul in serviciu a fost declarat neconstitutional. Art. 249 alin. (1) din vechiul Cod penal si art. 298 din actualul Cod penal au picat, joi 6 iulie 2017, testul de neconstitutionalitate. Decizia a fost luata tocmai in baza hotararii CCR 405/2016 privind neconstitutionalitatea abuzului in serviciu.

Astfel, CCR a stabilit ca dispozitiile art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.298 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplinirea ei defectuoasa” se intelege „indeplinirea prin incalcarea legii”. In opinia Curtii, sintagma „indeplinirea ei defectuoasa” nu intruneste nici conditiile calitative impuse de Constitutia Romaniei, nici cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in conditiile in care defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu. De asemenea, si in acest caz, Ccr vorbeste despre nevoia unui prag valoric: „In aceste conditii, Curtea a statuat cu privire la necesitatea complinirii de catre legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensitatii/gravitatii vatamarii drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice in vederea asigurarii claritatii si previzibilitatii normei penale examinate”.

Important de spus este ca decizia CCR a fost luata cu unanimitate de voturi, deci inclusiv cu cel al “partenerei de nadejde a DNA” Livia Stanciu.

Iata comunicatul CCR:

„In ziua de 6 iulie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, ale art.11 alin.(1) pct.A lit.d) si ale art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.298 din Codul penal.

Dispozitiile criticate au urmatorul continut:

-Art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969: 'Incalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art.145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.'

-Art.298 din Codul penal: 'Incalcarea din culpa de catre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.'

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.298 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplinirea ei defectuoasa' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplinirea prin incalcarea legii'.

In argumentarea solutiei de admitere, Curtea a retinut, mutatis mutandis, considerentele ce au stat la baza pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat ca dispozitiile art.246 din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.298 din Codul penal incalca prevederile art.1 alin.(4) si (5) din Constitutie, deoarece sintagma 'indeplinirea ei defectuoasa', din cuprinsul acestora, nu intruneste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nefiind enuntata cu suficienta precizie pentru a se intelege la ce dispozitii legale se raporteaza incalcarea indatoririlor de serviciu. Astfel, Curtea a retinut ca defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu.

Totodata, Curtea a retinut ca reglementarea in vigoare a infractiunii de neglijenta in serviciu permite incadrarea in continutul sau a oricarei fapte savarsite din culpa, daca s-a adus o atingere minima drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

In aceste conditii, Curtea a statuat cu privire la necesitatea complinirii de catre legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensitatii/gravitatii vatamarii drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice in vederea asigurarii claritatii si previzibilitatii normei penale examinate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor de judecata care au sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtii de Apel Bacau – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Judecatoriei Targu Jiu – Sectia penala, Curtii de Apel Craiova – Sectia penala si pentru cauze cu minori si Judecatoriei Craiova – Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.