Este imposibil sa avem parte de un proces echitabil cu sefa DNA Laura Codruta Kovesi oriunde am stramuta cauza! Peste tot dam de judecatori care nu au alta proritate decat sa judece cauza imediat, fara sa administreze nicio proba si fara sa faca cercetarea judecatoareasca la care avem dreptul prin lege. Marti, 4 aprilile 2017, la Curtea de Apel Ploiesti jurnalistii Antena 3, Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si senior-editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc s-au prezentat personal sau prin aparator pentru judecarea apelului in cauza in care, la fond, judecatoarea Crina Buricea de la Tribunalul Bucuresti a cadorisit-o pe reclamanta Laura Kovesi cu suma de 250.000 lei daune morale, sentinta nemotivata si care reprezinta un veritabil atentat la libertatea de exprimare prin asasinare economica. La Curtea de Apel Ploiesti, unde cauza a fost stramutata in apel a doua oara, prima data de la CA Bucuresti la CA Pitesti, iar apoi de la Pitesti la Ploiesti, am nimerit la completul de judecata format din judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe.

Facem precizarea ca prin incheierea nr.101/18.01.2017, Inalta Curte cand a dispus stramutarea la Ploiesti a dispus si “anuleaza actele de procedura indeplinite in cauza de Curtea de Apel Pitesti privind incuviintarea si/sau respingerea probelor, precum si incheierea din 11 ianuarie 2017 a aceleiasi instante”.

In mod absolut firesc, trebuia sa reluam la Ploiesti zecile de probe pe care le-am propus in aparare si care fusesera in majoritate respinse la CA Pitesti. Ce sa vezi insa, completul de judecata a inceput sa faca in sala o enumerare a probelor de la instanta precedenta si sa intrebe in sala partile daca le considera anulate prin efectul incheierii de stramutare al Inaltei Curti. Inclusiv Laura Kovesi prin avocata sa, ca si noi de altfel, am declarat la unison ca toate actele procedurale privind probele au fost anulate. Ar fi fost o aberatie ca cineva sa sustina contrariul. Cu toate acestea, dupa o ora de pauza de deliberare, completul de judecata a revenit in sala si a dat citire unei incheieri de 3-4 pagini (impresia noastra a fost ca era deja redactata in marea ei parte) in care s-a apucat sa mentina, sa anuleze, dupa propriile ei rationamente probele invocate la CA Pitesti, fara sa tina cont, desi a invocat-o, de dispozitiile Incheierii de stramutare nr. 101 a ICCJ, care a anulat toate actele de procedura indeplinite la Pitesti.

Mai mult, de la sine putere si fara sa tina cont ca nu a existat practic nicio cercetare judecatoreasca, completul de judecata format din judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe a declarat ca ne aflam in stare de judecata si ca dupa o scurta discutie pe probele enumerate in incheierea gata redactata sa ne dea cuvantul pe concluziile finale pe apel.

A fost momentul cand Razvan Savaliuc a invocat dispozitiile art. 6 din Coventia Europeana a Drepturilor Omului si a solicitat instantei un termen pentru a putea lua la cunostinta despre kilometrica incheiere citita de presedinta judecatoarea Marilena Panait: “Doamna presedinte, ne-ati citit acum o incheiere de trei pagini, in care v-ati pronuntat pe zeci de aspecte si doriti ca noi sa putem sa ne facem o aparare, acum pe loc. Doamna presedinta, ati invocat niste date greu de retinut, niste date de incheieri anterioare la care v-ati raportat cand v-ati pronuntat. Or, daca nu avem fizic incheierea in mana sa putem sa o citim sa vedem la ce anume se refera, nu putem sa ne dam seama ce ati dispus. Va solicit un termen de amanare pentru a putea lua la cunostinta despre continutul incheierii si pentru a ne putea construi o aparare efectiva, asa cum prevede Conventia Europeana. Din punct vedere fizic, omul nu a fost construit sa retina si sa proceseze trei pagini pe care dumneavoastra le-ati citit acum in fata noastra pentru ca omul nu este un computer. Eu ma declar incapabil sa procesez atata informatie fara sa pot gresi si insist sa dati un termen de amanare pentru ca inclusiv dumneavoastra puteti gresi si acest lucru nu e de dorit. Ceea ce ati facut dumneavoastra acum, sa ne cititi un dispozitiv de cateva pagini, plin de solutii alambicate depaseste puterea unui om, chiar si bine instruit, si putem pune procedura dumneavoastra chiar si intr-o dezbatere publica pentru a vedea ca orice om, pe o logica de bun simt, ar fi de parere ca nu isi poate construi o aparare atat de rapida, asa cum doriti sa ne cereti acum.”

Dupa mai multe minute de deliberari si opozitii ale avocatei Laurei Kovesi, ca problemele ar fi “arhicunoscute”, instanta a admis cu greu sa dea un termen in continuare de o saptamana, mai precis pentru 11 aprilie 2017.

Minuta surpriza: noi nu am spus asa ceva

Surpriza cea mai mare a venit la cateva ore, cand pe site-ul instantei a fost publicata minuta incheierii de sedinta din data de 4 aprilie 2017. Am constatat cu stupoare ca instanta a motivat acordarea termenului pentru ca sa se dea posibilitatea “formularii de concluzii” cu privire la apelurile declarate, desi noi am cerut termen ca sa luam la cunostinta despre dispozitivul incheierii, aspect bine precizat in sala de judecata si care poate fi verificat cu inregistrarea sedintei. Mai mult, in minuta se invoca faptul ca stadiul procesual al apelului ar fi cel dat de art. 392 Cod procedura civila care spune: “daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor”.

Iata minuta pronuntata: Incheiere 04.04.2017: “Raportat la actele de procedura ce au fost mentinute, respectiv desfiintate prin Incheierea nr. 101/18.01.2017 pronuntata de ICCJ, constata ca stadiul procesual al cauzei este cel prevazut de art. 482 Cod pr. civila raportat la art. 392 Cod pr. civila, respectiv acela al deschiderii dezbaterilor asupra fondului apelurilor. Raportat la cererea formulata de apelantul parat reclamant, Curtea, pentru a da posibilitatea acestuia sa formuleze concluzii cu privire la apelurile declarate avand în vedere stadiul procesual stabilit la acest termen, acorda termen în continuare la data de 11.04.2017, sala 2, ora 9,00.”

De ce minuta de pe portalul ECRIS este atat de scurta, in conditiile in care noua ni s-au citat pagini intregi, nu intelegem?! Asteptam sa ne fie comunicata. La momentul actual consideram ca ea nu reflecta realitatea, si mai mult decat atat, avem banuiala legitima ca se doreste sa se sara peste partea cercetarii judecatoresti privind administrarea probelor fara sa se tina cont de dispozitiile Inaltei Curti care, la momentul pronuntarii celei de-a doua stramutari a dispus anularea tuturor actelor procedurale privind probele. Or, noi in apelul de la Curtea de Apel Ploiesti nu am avut posibilitatea sa propunem si sa ne sustinem nicio proba.

Cititi in continuare incheierea de stramutare a ICCJ nr. 101/18.01.2017 si comparati-o cu minuta pronuntata. Unde sunt probele noastre si ce s-a intamplat cu dreptul de a administra probe? Ce credeti ca are de gand completul format din judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe? Sa construiasca un adevar juridic pe “ramasitele de la dosar”?