DNA se plange ca are prea mult de lucru, astfel ca a cerut restrangerea ariei de competenta. Concret, procurorii DNA nu mai doresc sa se ocupe de dosarele de inselaciune, evaziune sau infractiuni prevazut de Codul Vamal. Reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat CSM, in 2012, modificarea OUG 43/2002 privind DNA, in sensul eliminarii competentei de efectuare a urmaririi penale in cazul infractiunilor de inselaciune, de evaziune fiscala si a celor prevazute in Codul Vamal al Romaniei. Solicitarea Directiei condusa de procurorul sef interimar Calin Nistor (foto) a fost analizata in cadrul Directiei Legislatie Documentare si Contencios din CSM, al carei punct de vedere a fost trimis apoi Comisie nr. 1 din Consiliu. In cele din urma, Plenul CSM si-a insusit punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, cu observatiile Comisiei nr. 1, urmand, cel mai probabil, sa fie sesizat ministrul Justitiei in vederea declansarii demersurilor pentru efectuarea modificarilor din OUG 43/2002.

DNA propune modificarea articolului 13 din OUG 43/2002. Astfel, prevederea potrivit careia „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 215 alin. 1,2,3 si 5, art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale”, va avea urmatorul cuprins: „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal”. De asemenea, DNA a cerut si modificarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

DNA a invocat analizele de la Ministerul Public: „Restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifuice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015”

Potrivit punctului de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, insusit de plenul CSM, reprezentantii DNA au sustinut in solicitarea trimis CSM ca restrangerea ariei de competenta a Directiei ar duce la eficientizarea acesteia: „In sustinerea solicitarii au fost invocate elemente de statistica privind evolutia volumului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie, propunerile intemeindu-se pe concluziile analizelor intocmite la nivelul Ministerului Public, aratandu-se, totodata, ca restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015 in materia achizitiilor publice, continuarea progreselor deja inregistrate in investigarea faptelor de mare coruptie si asigurarea protectiei efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania”. De asemenea, DNA sustine ca „analiza solutiilor dispuse in aceste cauze a demonstrat ca nu exista o legatura intre fenomenul evaziunii fiscale si cel al marii coruptii, de natura sa justifice competenta organului de urmarire penala specializat”.

Volumul de activitate al parchetelor ar creste dupa modificarea OUG 43/2002 doar cu 1%

Directia Legislatie Documentare si Contencios a precizat in punctul de vedere insusit de plenul CSM ca analiza DNA a aratat ca prin aceste modificari nu ar creste semnificativ activitatea celorlalte parchete: „In ceea ce priveste impactul modificarii de competenta propuse, s-a aratat ca trebuie avut in vedere ca prin aceasta interventie normativa volumul total de activitate al parchetelor de pe langa tribunale ar creste cu aproximativ 1%, activitatea suplimentara putand fi gestionata cu resursele existente. Astfel, cele 43 de parchete de pe langa tribunale care au prevazute in schema 646 posturi de procuror au avut de solutionat 87.398 de dosare in cursul anului 2012. Procurorii de la parchetele de pe langa tribunale solutioneaza in medie 69,58 dosare si intocmesc 8,54 rechizitorii intr-un an, iar cauzele pentru care ar opera modificarea de competenta ar reprezenta aproximativ doua dosare si 0,17 rechizitorii suplimentar pe procuror. (...) In acest sens, infractiunile precizate mai sus vor ramane sub incidenta jurisdictiei penale si vor face obiectul actelor de cercetare efectuate de catre organele de urmarire penala din cadrul parchetelor de pe langa tribunal, judecatorie, respectiv de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (infractiunile de contrabanda prevazute in Codul vamal al Romaniei, indiferent de valoarea prejudiciului, daca sunt savarsite de persoane care apartin unor asociatii sau grupari constituite in scopul savarsirii de infractiuni), competenta Directiei Nationale Anticoruptie urmand a fi preluata de unitatile de parchet mentionate care in prezent sunt abilitate sa instrumenteze acest tip de cauze, criteriul care determina instrumentarea cauzelor avand ca obiect astfel de infractiuni constituindu-l doar prejudiciul mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro”.

In cazul in care modificarile OUG 43/2002 vor fi aprobate, dosarele care privesc aceste infractiuni vor fi continuate de catre procurorii anticoruptie, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala: „Totodata, prevederea unor norme tranzitorii, in sensul ca dosarele in care s-a inceput urmarirea penala raman in competenta Directiei Nationale, ar asigura o preluare treptata a acestor cauze de catre celelalte unitati de parchet: ”

Ponta: „Sa bagam retelele de evaziune fiscala in crima organizata”

Pe de alta parte, premierul Victor Ponta a declarat sambata, 23 martie 2013, ca DIICOT ar trebui sa se concentreze mai mult pe evaziune fiscala. Primul-ministru a explicat la Antena 3 ca retelele de evaziune fiscala ar trebui privite ca si un act de crima organizata: „Apropo de evaziune fiscala, o sa incercam sa lucram cu cei de la Parchet, DIICOT-ul, care lucreaza cu crima organizata, dar sa bagam retelele de evaziune fiscala in crima organizata si sa aiba, asa cum DNA are specializare pe coruptie, DIICOT sa se concentreze foarte mult nu doar pe crima organizata, ci pe evaziune fiscala, ca un act de crima organizata, iar in cadrul acelei directii”.

* Cititi aici punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, insusit de plenul CSM