Va amintiti de judecatoarea Lavinia Nicoleta Cotofoana (foto), de la Judecatoria Arad, care din candidat pentru CSM a ajuns sa fie exclusa din magistratura, dupa ce anterior a fost subiect al unei puternice campanii de presa care a vizat averea acesteia si trecutul ei de ofiter SRI. A fost un caz extrem de mediatizat, care parea ca s-a inchis definitiv odata cu momentul in care fosta judecatoare a fost data afara din magistratura. Ei bine, lucrurile nu stau deloc asa. In prezent, la Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla inregistrat un dosar extrem de interesant, in care Lavinia Nicoleta Cotofana solicita anularea excluderii din magistratura. Si spunem ca este un dosar extrem de interesant, avand in vedere argumentele pe care le aduce Cotofana.

Astfel, Lavinia Nicoleta Cotofana a depus la Inalta Curte o cerere de revizuire impotriva deciziei din 9 octombrie 2017 pronuntata de Completul de 5 al ICCJ, de respingere a recursului formulat impotriva hotararii prin care Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a CSM (din vechiul CSM) a dispus, in 31 octombrie 2016, excluderea sa din magistratura. Cotofana solicita admiterea cererii de revizuire si admiterea recursului impotriva hotararii CSM de excludere din magistratura.

Interesant este ca argumentele invocate de Lavinia Nicoleta Cotofana, reprezentata de avocatele Corina Popescu si Claudia Nicoleta Apostol, pot duce la o rasturnare a cazului, si astfel la anularea hotararii CSM de excludere din magistratura. Unul dintre motivele excluderii lui Cotofana a fost acela ca aceasta, in calitate de judecatoare la Judecatoria Arad, a semnalat posibile falsuri comise in legatura cu acordarea ajutorului public judiciar, sesizand Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, precum si alte institutii din sistemul judiciar. Problema este ca fosta judecatoare a dobandit statut de avertizor de interes public din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din cadrul Senatului, fix in legatura cu posibilele incalcari pe care le semnalase, ceea ce ii confera o protectie impotriva sanctionarii abuzive.

Mai exact, in 24 octombrie 2017, Comisia din Senatul Romaniei i-a acordat statut de avertizor de interes public fostei judecatoare, stabilind ca aceasta a actionat cu buna credinta si ca exista aparenta de drept in favoarea tezei ca a fost victima unui abuz. Tocmai acest statut de avertizor de interes public este invocat de Cotofana in cererea de revizuire prin care incearca anularea excluderii din magistratura. Concret, fosta judecatoare face trimitere la art. 4 alin. lit. d) din Legea nr. 571/2004, care prevede ca “nu pot fi sanctionate persoanele care reclama ori sesizeaza incalcari ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. In cazul avertizarii in interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa impiedice avertizarea in interes public”.

Drept urmare, Cotofana considera ca daca ar fi obtinut statutul de avertizor in interesul legii, anterior pronuntarii hotararii ICCJ de excludere din magistratura, ar fi beneficiat de protectia Legii 571/2004, in special a principiului nesanctionarii abuzive si a principiului suprematiei interesului public, astfel incat nu ar mai fi fost exclusa din magistratura.

Important de precizat este ca desi decizia Comisiei din Senat a fost luata in 24 octombrie 2017, deci dupa decizia ICCJ de excludere din magistratura, statutul de avertizor de interes public i-a fost acordat Laviniei Cotofana incepand cu data de 1 februarie 2016, deci inainte chiar si de hotararea CSM de excludere din magistratura. De asemenea, statutul de avertizor i-a fost conferit in baza unei cereri formulate anterior pronuntarii deciziei ICCJ prin care s-a confirmat excluderea lui Cotofana din magistratura. Nu in ultimul rand, Cotofana subliniaza ca nu a putut prezenta la Completul de 5 judecatori al ICCJ care a mentinut exlcuderea din magistratura decizia Comisiei Senatului din motive obiective, in conditiile in care ultima audiere a avut loc in 24 octombrie 2017, deci dupa ce instanta suprema a hotarat sa-i respinga recursul formulat impotriva hotararii prin care CSM a dat-o afara din magistratura.

In plus, trebuie spus ca sesizarile formulate de Nicoleta Lavinia Cotofana, care i-au atras excludera din magistratura, au fost concretizate prin deschiderea unui dosar penal de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, dosar care a fost declinat ulterior la DNA.

Prezentam pasaje din cererea de revizuire formulata de fosta judecatoare Lavinia Nicoleta Cotofana:

“Cerere de revizuire

impotriva deciziei civile nr. 266/09.10.2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, solicitandu-va admiterea cererii de revizuire, schimbarea in tot a deciziei atacate, in sensul admiterii recursului formulat de subsemnata impotriva Hotararii nr. 23J/31.10.2016 pronuntata de Sectia pentru Judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii si modificarii Hotararii recurate, in sensul respingerii actiunii disciplinare, cu cheltuieli de judecata,

avand in vedere urmatoarele argumente de fapt si de drept:

In fapt:

1.Prin hotararea 23J/31.10.2016 pronuntata de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori in materie disciplinara, pronuntata in dosarul nr. 20/J/2016 s-a admis in parte actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva subsemnatei.

In baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, s-a dispus aplicarea sanctiunii disciplinare constand in 'excluderea din magistratura', pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. t) si lit. j) din acelasi act normativ.

Prin aceeasi hotarare s-a respins actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva subsemnatei, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004.

Pentru a dispune aceasta sanctiune, in sarcina subsemnatei s-au retinut pretinse abateri disciplinare:

-fapta de a ma fi subsumat in fapt activitatilor prevazute de art. 306 NCPP, in sensul ca as fi cautat sa strang date si informatii cu privire la existenta unor posibile infractiuni, identificarea persoanelor care au comis aceste fapte, activitati specifice organelor de urmarire penala – art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004;

-faptul ca as fi audiat minori in camera de consiliu, in prezenta sotului subsemnatei, cu incalcarea dispozitiilor 226 NCPC - art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004,

-fapta de a transmite copii ale unor inscrisuri din dosarul nr. 7749/44/2015 catre Parchet si alte institutii publice - art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004.

De asemenea, sub aspectul laturii subiective, s-a retinut ca ar rezulta 'intentia clara' a subsemnatei de a 'manipula legea in mod constient, folosindu-ma de functia de judecator pentru a strange probe in sustinerea sesizarilor formulate impotriva conducerii Baroului Arad' si ca subsemnata as fi acceptat 'incalcarea confidentialitatii lucrarilor de care am luat constinta in virtutea atributiilor de serviciu, in vederea realizarii demersului meu de a strange probe impotriva conducerii Baroului Arad'.

In scopul individualizarii sanctiunii, au fost avute in vedere 'imprejurarile, gravitatea concreta, precum si consecintele faptelor savarsite', precum si faptul ca 'atitudinea adoptata atat in faza de cercetare disciplinara, cat si in fata sectiei dovedeste ca aceasta nu a inteles caracterul grav al faptelor sale si nici care este conduita ce trebuia s-o adopte in calitate de magistrat'.

2.Prin petitia nr. XXIX/955/2017 inregistrata la data de 03.07.2017 Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii, din cadrul Senatului Romaniei, am aratat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 5 si art. 6 din Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutile publice si din alte unitati, inteleg sa semnalez fapte de incalcare a legii pe care le-am descoperit in exercitarea functiei de judecator in cadrul Judecatoriei Arad.

Fapta semnalata viza incalcarea dispozitiilor legale privind acordarea ajutorului public judiciar, aratand ca in unele procese civile de la Judecatoria Arad partile erau 'reprezentate' de avocati in baza unor 'declaratii de asistenta extrajudiciara', emise de Decanul Baroului Arad in contradictie flagranta cu dispozitiile imperative ale OUG nr. 15/2008 privind ajutorul public judiciar si ale Legii nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat si a Protocolului incheiat intre Ministerul Justitiei si U.N.B.R.

Consecinta directa a acestor grave nelegalitati consta in faptul ca, la finalul procesului, unii judecatori dispuneau virarea banilor solicitati prin respectiva delegatie catre Baroul Arad din fondurile Ministerului Justitiei.

Modul ilegal de folosire a asistentei judiciare se circumscrie atat infractiunii de abuz in serviciu, cat si infractiunii de fals material, aspecte semnalate de subsemnata.

Fata de faptul ca subsemnata am constatat savarsirea unor falsuri materiale in dosarele care imi fusesera repartizate, la data de 01.02.2016, am procedat la sesizarea Ministerului Public, Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, dosarul fiind ulterior declinat la Directia Nationala Anticoruptie – Structura Teritoriala Timisoara, institutie care instrumenteaza in prezent cauza in dosarul nr. 22/P/2012.

De asemenea, subsemnata am sesizat constatarea acestor nelegalitati de care am luat cunostinta in exercitarea functiei de judecator la Judecatoria Arad si altor institutii competente in acest domeniu: Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, conducerea Tribunalului Arad si a Judecatoriei Arad, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Curtea de Conturi, Asociatiei Magistratilor din Romania.

Prin Hotararea nr. 1628/24.11.2016 pronuntata de Sectia de Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit ca practica Judecatoriei Arad este contrara celei constatate la nivel national, in sensul ca persoane avand delegatii emise pentru asistenta extrajudiciara au asigurat reprezentarea/asistarea in fata instantei de judecata a acelorasi parti, in acelasi litigiu.

Prin aceeasi hotarare s-a dispus adoptarea masurilor ce se impun de catre conducerea Curtii de Apel Timisoara in vederea analizarii modului de interpretare si aplicare a art. 36 si art. 36 din OUG nr. 51/2008, sub aspectul posibilitatii utilizarii delegatiilor de asistenta extrajudiciara, pentru reprezentarea/asistarea partilor in fata instantei de judecata si monitorizarea de catre conducerea Curtii de Apel Timisoare a modului de aplicare a art. 36 si art. 36 din OUG nr. 51/2008 la nivelul Tribunalului Arad si Judecatoriei Arad, dupa stabilirea practicii unitare la nivelul curtii.

Prin petitia depusa la Senatul Romaniei, subsemnata am aratat ca, urmare a faptului ca am sesizat Parchetul si celelalte institutii competente cu privire la nelegalitatile constatate in exercitarea activitatii de judecator, impotriva subsemnatei s-a declansat o actiune disciplinara pentru exercitarea functiei rea-credinta si nerespectarea secretului confidentialitatii, iar prin hotararea nr. 23J/31.10.2016 s-a dispus excluderea subsemnatei din profesie, ca sanctiune disciplinara.

3.In minuta sedintei desfasurate in data de 24.10.2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din cadrul Senatului Romaniei s-au retinut urmatoarele:

'Din verificarile efectuate, Comisia, cu unanimitate de voturi, a constatat ca petenta a actionat cu buna-credinta, sesizarile sale circumscriindu-se avertizarii in interes public in conformitate cu art. 3 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 571/2004'.

Analizandu-se modul in care subsemnata am fost sanctionata disciplinar, precum si faptele care au condus la aplicarea sanctiunii privind excluderea din profesie, Comisia a constatat, cu unanimitate de voturi urmatoarele:

1.'Statutul de avertizor in interes public al dnei judecator Lavinia-Nicoleta Cotofana, incepand cu data de 01.02.2016',

2.'Constata aparenta de drept in favoarea tezei ca doamna judecator Lavinia-Nicoleta Cotofana a fost victima unui abuz'.

Hotararea privind constatarea statutului subsemnatei de avertizor in interes public incepand cu data de 01.02.2016, conform art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, care imi confera protectie legala, a fost adoptata la data de 24.10.2017, pe baza petitiei depuse de subsemnata la data de 03.07.2017.

In drept:

Potrivit art. 509 alin. 1 pct. 5 NCPC, 'Revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca: dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor'.

Potrivit dispozitiilor art. 509 pct. 5 NCPC, calea extraodinara este deschisa partilor in situatia in care, ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere, s-au descoperit inscrisuri care nu au putut fi prezentate instantei dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor si care au un rol determinant in pronuntarea hotararii ce face obiectul revizuirii.

In cauza noastra sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind incidenta acestui motiv de revizuire: invocarea unui inscris nou, caracterul determinant al inscrisului nou, precum si imposibilitatea prezentarii acestuia pana la momentul pronuntarii deciziei supuse revizuirii.

a. Invocarea unui inscris nou

Inscrisul nou invocat este Minuta sedintei din data de 24.10.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din cadrul Senatului Romaniei prin care s-a retinut, cu unanimitate de voturi, Statutul de avertizor in interes public al subsemnatei incepand cu data de 01.02.2016 in sensul dispozitiilor art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, precum si faptul ca beneficiez de protectie in sensul legii.

Jurisprudenta si doctrina sunt unanime in a statua ca 'O hotarare judecatoreasca poate fi considerata inscris nou, ce poate fi invocat intr-o cerere de revizuire, daca hotararea a fost obtinuta pe baza unei cereri introduse inainte de solutionarea definitiva a litigiului in care se cere revizuirea, deoarece s-a apreciat ca nu era in putinta partii sa determine pronuntarea ei la o data anterioara, pentru a se putea servi de ea. Prin hotarare - ce poate fi invocata ca inscris nou - se intelege, insa, strict solutia pronuntata in actiunea introdusa inainte de judecarea litigiului in care se cere revizuirea. Notiunea nu poate fi extinsa la hotararile date ulterior de instantele de control judiciar in caile de atac promovate impotriva solutiei date actiunii si, cu atat mai putin, la considerentele unor astfel de decizii. Sectia a III-a civila, Decizia nr. 136 din 6 octombrie 2011'.

Fata de cele mai sus mentionate, la fel ca si in cazul hotararii judecatoresti invocata ca si inscris nou, pentru admisibilitatea revizuirii este necesar ca inscrisul nou invocat in cadrul revizuirii [Minuta din 24.10.2017] sa fie obtinut ulterior pronuntarii hotararii supuse revizuirii [266/09.10.2017], insa pe baza unei cereri formulate anterior solutionarii definitive a litigiului in care s-a pronuntat hotararea supusa revizuirii [03.07.2017].

Or, dupa cum se poate constata, inscrisul nou reprezentat de Minuta din 24.10.2017 a fost obtinut ulterior pronuntarii deciziei nr. 266/09.10.2017 supuse revizuirii, pe baza petitiei depuse anterior solutionarii definitive a hotararii supuse revizuirii, respectiv la data de 03.07.2017, asa cum rezulta din inscrisurile anexate prezentei.

Prin urmare, inscrisul nou invocat in cauza, a fost obtinut ulterior pronuntarii deciziei supuse revizuirii, insa pe baza unei cereri/petitii/actiuni inregistrata anterior acestui moment, respectand astfel conditia imperativa cerute de art. 509 alin. 1 pct. 5 NCPC privind incidenta acestui motiv de revizuire.

b. Caracterul determinant al inscrisului nou

Prin notiunea de 'inscris doveditor' trebuie inteles acel inscris nou care, daca ar fi fost cunoscut la data pronuntarii hotararii atacate, ar fi putut conduce la o alta solutie pe fond decat cea adoptata.

In cazul in care ar fi fost cunoscut inscrisul nou invocat in cauza, respectiv Minuta din 24.10.2017 prin care s-a recunoscut calitatea subsemnatei de avertizor de interes public, este evident ca, fata de protectia legala pe care o confera aceasta calitate conform Legii nr. 571/2004, solutia pronuntata cu privire la recursurile subsemnatei ar fi fost fundamental diferita fata de cea pronuntata.

Conform art. 1 din Legea nr. 571/2004, scopul acesteia este acela de a oferi protectie legala persoanelor care au reclamat ori au sesizat incalcari ale legii in cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice si al altor unitati, savarsite de catre persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritatile, institutiile publice si din celelalte unitati bugetare prevazute la art. 2.

Conform art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, 'avertizor inseamna persoana care face o sesizare potrivit lit. a) si care este incadrata in una dintre autoritatile publice, institutiile publice sau in celelalte unitati prevazute la art. 2'.

Conform art. 5 lit. a) din Legea nr. 571/20014, 'Semnalarea unor fapte de incalcare a legii de catre persoanele mentionate la art. 1 si 2, prevazute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii sau infractiuni, constituie avertizare in interes public si priveste: infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie, infractiunile de fals si infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul'.

Prin Minuta din 24.10.2017, Comisia a retinut ca subsemnata am actionat cu buna-credinta, sesizarile cu privire la nelegalitatile constatate in exercitarea functiei de judecator, circumscriindu-se avertizarii de interes public in conformitate cu prevederile art. 5 lit. a) din Legea nr. 571/2004.

Prin acest inscris, s-a constatat faptul ca exista aparenta de drept ca sunt victima unui abuz, fata de modul abuziv de sanctionare prin aplicarea celei mai grave sanctiuni disciplinare, respectiv excluderea din profesie, aratandu-se totodata care au fost argumentele care au format convingerea Comisiei in sensul constatarii bunei-credinte a subsemnatei cu privire la sesizarile care au determinat aplicarea acestei sanctiuni radicale.

Prin urmare, statutul de avertizor de interes public imi confera protectie legala impotriva sanctionarii abuzive, astfel incat, daca as fi obtinut inscrisul care constata aceast statut anterior solutonarii definitive a litigiului, solutia atacata ar fi fost fundamemtal diferita.

Conform art. 4 alin. lit. d) din Legea nr. 571/2004, principiul esential care guverneaza protectia avertizarii in interes public este principiul nesanctionarii abuzive, conform caruia 'nu pot fi sanctionate persoanele care reclama ori sesizeaza incalcari ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru alte abateri disciplinare. In cazul avertizarii in interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa impiedice avertizarea in interes public'.

Asa cum s-a retinut si in Minuta din 24.10.2017, 'Potrivit acestui principiu nu pot fi sanctionate persoanele care reclama ori sesizeaza incalcari ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru abateri disciplinare. In cazul avertizarii in interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa impiedice avertizarea in interes public'.

Dupa cum se poate constata, fapta subsemnatei constand, in sesizarea Parchetului, a fost sanctionata ca fiind abatere disciplinara conform art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, intrucat as fi incalcat caracterul confidential al inscrisurilor transmise in fotocopie parchetului, precum si regulile deontologice prevazute de Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor de Judecata, substituindu-ma astfel activitatii organelor de urmarire penala pentru a strange probe in sprijinul celor sesizate.

Or, in cazul avertizarii de interes public, regulile deontologice sau/si profesionale care reglementeaza activitatea desfasurata de persoana care semnaleaza o incalcare a legii sunt subordonate principiului suprematiei interesului public, conform art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 571/2004 potrivit caruia 'in intelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritatilor publice si institutiilor publice, precum si a celorlalte unitati prevazute la art. 2 sunt ocrotite si promovate de lege'.

Prin urmare, in cazul in care as fi obtinut constatarea statutului de avertizor in interesul legii, anterior pronuntarii hotararii supuse revizuirii, subsemnata as fi beneficiat de protectia legii nr. 571/2004, in special a principiului nesanctionarii abuzive si a principiului suprematiei interesului public, astfel incat fapta de a sesiza anumite institutii publice cu faptele de care am luat cunostinta in exercitarea activitatii, nu ar mai fi constituit abatere disciplinara si/sau nu ar fi fost sanctionata cu excluderea din magistratura, asa cum s-a dispus in Hotararea nr. 23J/2016, care a fost mentinuta prin decizia atacata.

De asemenea, solutia ar fi fost diferita si in privinta celei de-a doua fapte retinute in sarcina subsemnatei, respectiv audierea a doi minori in dosarele in camera de consiliu, in prezenta sotului, pentru care s-a aplicat pedeapsa maxima, respectiv excluderea din profesie.

Aceasta deoarece potrivit principiului nesanctionarii abuzive a persoanelor care sesizeaza sau semnaleaza incalcarea legii care guverneaza protectia avertizarii in interes public, 'nu pot fi sanctionate persoanele care reclama ori sesizeaza incalcari ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sanctiuni inechitabile si mai severe pentru abateri disciplinare'.

Incidenta acestui principiu care confera protectie persoanei care cu buna-credinta semnaleaza incalcarea legii, actionand cu responsabilitate prin sustinerea reclamatiei cu date sau indicii privind fapta savarsita, conform art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 571/2004, este evidenta, in conditiile in care prin Minuta din 24.10.2017 s-a retinut ca subsemnata am fost 'victima unui abuz, inclusiv prin extragerea de date de pe camera care supraveghea biroul'.

Or, in Hotararea nr. 23J/31.10.2016, s-a retinut explicit coroborarea probelor 'cu inregistrarea video efectuata la aceeasi data, vizionata in sedinta din data de 26.10.2016 de sectie in prezenta partilor'.

Prin urmare, Minuta din 24.10.2017 prin care mi s-a constatat statutul de avertizor in interes public, conform art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, are caracter determinant, iar forta juridica probatorie a acestui inscris ar fi condus automat la pronuntarea unei solutii diferita fata de cea pronuntata prin decizia supusa revizuirii, atat sub aspectul constatarii inexistentei abaterilor disciplinare imputate, cat si in ceea ce priveste caracterul disproportionat al sanctiunii aplicate”.

*Cititi aici integral cererea de revizuire formulata de fosta judecatoare Lavinia Nicoleta Cotofana

*Cititi aici minuta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din cadrul Senatului prin care fosta judecatoare Lavinia Nicoleta Cotofana a dobandit statut de avertizor de interes public