Judecatoarea Sabina Bolla de la Sectia a II-a civila a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti loveste din nou! Dupa ce i-a respins lui Mircea Badea cererea de pretentii daune morale formulata impotriva Laurei Codruta Kovesi si DNA, pe motiv ca nu poate fi considerata actiune ilicita cauzatoare de prejudicii publicarea unui comunicat in care sunt criticate afirmatiile jurnalistului, judecatoarea Sabina Bolla revine cu o noua solutie care ne lasa masca. Este vorba despre sentinta pronuntata in dosarul nr. 37362/299/2016* in care Lucian Isar - sotul fostei sefe PNL Alina Gorghiu si presedinte al Consiliului de Supraveghere din Banca Comerciale Feroviare – l-a actionat in judecata pe jurnalistul Victor Ciutacu si societatea Ridzone Computers SRL – care detine postul de televiziune Romania TV – pentru anumite afirmatii facute in cadrul emisiunilor TV si care i-ar fi produs lui Isar prejudicii morale. Dupa cum veti vedea, in cuprinsul sentintei prin care jurnalistul Victor Ciutacu si societatea Ridzone Computers au fost obligatii la plata a 10.000 lei cu titlu de daune morale catre Lucian Isar, judecatoarea Sabina Bolla a retinut ca nu este necesar ca reclamantul, in speta Isar, sa produca probe concrete pentru evaluarea prejudiciului, fiind necesar sa cuantifice in mod ipotetic prejudiciul.

Marea gogomanie a solutiei o reprezinta, in opinia noastra, dorinta judecatoarei Sabina Bolla de a justifica cuantumul prejudiciului, apreciind in mod incredibil ca "nu se poate astepta de la reclamant sa produca probe concrete in evaluarea prejudiciului, acestuia revenindu-i doar sarcina de a cuantifica in mod ipotetic acest prejudiciu", in antiteza cu lipsa de interes judecatorei fata de afirmatiile lui Victor Ciutacu, care dezvaluia ca Lucian Isar ar fi cerut o mita de 2 milioane de euro de la "americani".

Mai grav este ca, in sentinta pe care o prezentam in integralitate la finalul articolului, judecatoarea Sabina Bolla nu are nimic impotriva faptului ca Victor Ciutacu il acuza pe Lucian Isar ca a pretins mita, ci ca sustinerile lui Ciutacu nu au fost probate de Directia Nationala Anticoruptie.

In zadar s-a invocat in instanta practica CEDO, care a statuat ca sursele jurnalistice al caror continut prezinta fapte de natura penala constituie subiecte de interes public general, motiv pentru care nu pot fi cenzurate, fiind chiar necesara prezentarea datelor publicului, prin intermediul jurnalistilor.

Si tot in zadar s-a vorbit in instanta despre practica CEDO, potrivit careia trebuie sa se faca distinctie intre fapte si judecati de valoare, atat timp cat existenta faptelor poate fi demonstrata, pe cand veridicitatea judecatilor de valoare nu, fiind imposibil de probat veridicitatea unei judecati de valoare, iar pe cale de consecinta, nu reprezinta in sine o ingerinta in libertatea de opinie.

Si, cu toate ca in solutia sa, chiar Bolla retine ca "in ce priveste presa, orice restrictie impusa acesteia trebuie raportata la interesul pe care il are societatea democratica de a mentine un grad cat mai ridicat de libertate a 'cainelui de paza al democratiei'", solutia judecatoarei a fost in sensul obligarii lui Ciutacu si a Ridzone Computers SRL la plata a 10.000 lei pentru Lucian Isar, pentru un "prejudiciu ipotetic", nedovedit.

Amintim ca Lucian Isar l-a actionat in judecata pe Victor Ciutacu si societatea comerciala Ridzone Computers SRL, solicitand "pretentii – daune morale" si contestand declaratiile pe care jurnalistul le-a facut in cadrul emisiunilor "Editie de seara" din 10 februarie 2016 si "Cheia zilei" din 11 februarie 2016, cand a sustinut ca sotul Alinei Gorghiu a cerut "2 milioane spaga de la americani" (n.red. - 2 milioane euro), dar si titlurile afisate in subsolul imaginii in cursul emisunii "Cheia zilei", fiind vorba "de doua fapte ilicite distincte".

Prezentam cele mai importante pasaje din sentinta nr. 570/13.02.2017 pronuntata de judecatoarea Sabina Bolla in dosarul nr. 37362/299/2016* :

"Instanta apreciaza ca afirmatiile contestate de catre reclamant au natura unor afirmatii factuale, trebuind, astfel, sa aiba o baza factuala suficienta. Instanta nu poate retine sustinerile paratei Ridzone Computers SRL referitoare la faptul ca afirmatiile respective reprezinta judecati de valoare, intrucat sustinerile referitoare la savarsirea unor fapte de natura penala nu reprezinta o opinie personala a moderatorului, ci fapte determinate pentru care este necesara o baza factuala suficienta. (...) Instanta nu poate retine sustinerile paratilor, in sensul ca in cadrul emisiunilor 'Editie de seara' si 'Cheia zilei' a fost efectuata o simpla reproducere a mesajului publicat de Victor Ponta pentru motive ce vor putea fi expuse in continuare.

Astfel, desi paratul Victor Gabriel Ciutacu a sustinut ca afirmatiile din cadrul emisiunii 'Editia emisiunii 'Editia de seara' au o baza factuala suficienta, respectiv declaratia lui Victor Ponta si citarea reclamantului la DNA, instanta constata ca aceasta nu s-a limitat la a reproduce declaratia fostului prim-ministru, sustinand in plus faptul ca reclamantul ar fi luat mita in valoare de 2 milioane de euro. In acest sens, intrucat aceasta suma nu a fost mentionata de catre Victor Ponta, nu se poate aprecia ca exista o baza factuala suficienta cu privire la afirmatia anterior expusa.

De asemenea, cu toate ca jurnalistii nu pot fi obligati sa isi denunte sursa informatiei (cauza Goodwin v. Marea Britanie), instanta apreciaza ca simpla mentionare a faptului ca o anumita informatie este cunoscuta 'pe surse' nu este suficienta pentru a-l exonera pe jurnalist de obligatia de a avea o baza factuala suficienta. Astfel, instanta retine ca paratul Victor Gabriel Ciutacu nu este scutit de obligatia de a verifica informatia adusa la cunostinta publicului telespectator.

Instanta nu poate retine nici sustinerile conform carora moderatorul emisiunii a accentuat faptul ca respectiva acuzatie nu era confirmata la acel moment de nicio institutie a statului (...) Analizand intregul discurs al paratului, instanta constata ca acesta nu a precizat in niciun moment ca organele de urmarire penala nu au confirmat cele sustinute in emisiune referitoare la suma ce face obiectul presupusei infractiuni de luare de mita, sustinerile in sens contrar nefiind intemeiate. (...)

Instanta constata ca parata nu a facut dovada existentei inregistrarilor mentionate, astfel incat rezulta ca aceasta nu s-a straduit nici macar sa dea o aparenta de veridicitate a informatiei, reaua-credinta a acesteia fiind evidenta.

Prin urmare, avand in vedere ca prezumtia de buna-credinta prevazute de art. 14 alin. 2 si art. 75 alin. 2 C. Civ.a fost rasturnata, instanta apreciaza ca reclamantul a facut dovada existentei faptelor ilicite in sarcina paratelor, aceasta depasind limitele libertatii de exprimare pentru motivele anterior expuse.

Prejudiciul reprezinta rezultatul grav al incalcarii ilicite a unui drept subiectiv si trebuie sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca.

Cu titlu prealabil, instanta retine ca, desi reclamantul nu a mentionat in mod expres cuantumul prejudiciului pentru fiecare dintre cele doua fapte ilicite, aceasta omisiune nu este de natura a conduce automat la respingerea cererii de chemare in judecata. Astfel, in lipsa unor elemente contrare, se prezuma ca prejudiciul invocat de catre reclamant este divizibil, respectiv 50.000 lei pentru prima fapta ilicita si 50.000 lei pentru a doua fapta.

Dificultatea consta, insa, in evaluarea baneasca a prejudiciului, mai ales in lipsa unor minime criterii legale si in contextul unei jurisprudente extrem de variate.

Cu toate acestea, prejudiciul moral nu ar putea fi lasat neacoperit, judecatorul fiind obligat sa solutioneze pricina, sub sanctiunea denegarii de dreptate. De aemenea, in materia sanctionarii faptelor vatamatoare la adresa imaginii si prestigiului profesional al persoanei, nu se poate astepta de la reclamant sa produca probe concrete in evaluarea prejudiciului, acestuia revenindu-i doar sarcina de a cuantifica in mod ipotetic acest prejudiciu.

De aceea, instanta tine seama de circumstantele concrete ale spetei, apreciind ca afirmatiile analizate au un potential vatamator pentru reclamant, in conditiile in care ii pun sub semnul intrebarii probitatea pe plan profesional, imprejurarea de natura sa determine repercusiuni pentru acesta, date fiind si diversele functii de conducere pe care le-a ocupat de-a lungul timpului. (...)

Prin urmare, pastrand un just echilibru intre interesele contrare ale reclamantului si paratelor, instanta va obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 5.000 lei reprezentand daune morale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a afirmatiilor din emisiunea 'Editia de seara', respectiv va obliga pe parata Ridzone Computers SRL la plata catre reclamant a sumei de 5.000 lei reprezentand daune morale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a titlurilor prezentate in cadrul emisiunii 'Cheia zilei', apreciind ca suma totala de 10.000 lei este de natura sa asigure acestuia o reparare integrala si echitabila a daunelor suferite".

*Cititi aici integral Sentinta pronuntata de judecatoarea Sabina Bolla