DNA a mai suferit o rusine de proportii in instanta. Iar in prim plan este din nou celebrul procuror Lucian Papici, cel despre care sefa DNA Laura Codruta Kovesi afirma recent ca a avut rezultate “remarcabile” si o activitate “meritorie”. De aceasta data, nu este vorba despre o achitare de rasunet, ci despre o restituire a rechizitoriului pentru refacerea actului de sesizare, in dosarul in care Lora Aurelia Constantinescu, fost prim-pocuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, a fost trimisa in judecata pentru trafic de influenta. Sa ti se restituite un rechizitoriu pentru ca nu ai stiut sa-l faci constituie in lumea parchetelor o rusine incomensurabila. Practic, DNA nu a fost in stare sa incropeasca un dosar deosebit de simplu, cu o "mita" constand in cateva zeci de milioane de lei vechi, doua cartuse de tigari, produse alimentare de 93 de lei si o floare de 35 lei. Sentinta Curtii de Apel Bucuresti este cu recurs.

Ultima isprava a tandemului Stoina - Papici

Rechizitoriul in cazul Lorei Constantinescu a fost semnat de procurorul sef al DNA Bucuresti, Eugen Stoina, si confirmat de fostul sef al Sectiei I a DNA, Lucian Papici. Lora Constantinescu a fost trimisa in judecata in data de 18 iunie 2013, pentru trafic de influenta in forma continuata, fiind acuzata ca a primit bani si bunuri pentru a interveni pe langa procurori si politisti in favoarea solutionarii favorabile a dosarelor in care era cercetat sotul denuntatoarei. Dosarul Lorei Constantinescu a fost trimis la Curtea de Apel Bucuresti, unde insa judecatorul Dan Lupascu (foto), fostul presedinte al CSM, a dispus restituirea cauzei la DNA, in vederea refacerii rechizitoriului, prin sentinta penala nr. 394/F din data de 12 septembrie 2013.

Rechizitoriul, desi la prima vedere abunda de informatii si date despre modul in care actiona procuroarea Lora Constantinescu si despre cum lua aceasta mita, pare sa fi fost intocmit de un amator, fara cunostinte elementare de drept. Lucru ce nu l-a impiedicat insa pe Lucian Papici sa confirme rechizitoriul prin care a fost trimisa in judecata Constantinescu. Cert este ca judecatorul Dan Lupascu a dispus restituirea dosarului procurorului, in vederea refacerii rechizitoriului, dupa ce a constatat ca “nu sunt descrise, in totalitate, in mod coerent, faptele imputate inculpatei”, dar si ca “nu este pe deplin clarificata modalitatea in care se pretinde ca a actionat inculpata, respectiv continutul concret al promisiunilor facute”.

Iata insa ce se precizeaza in sentinta penala nr. 394/F din data de 12 septembrie 2013:

“In legatura cu aspectele de continut ale rechizitoriului, reproduse mai sus, procedand la verificarea regularitatii acestuia, Curtea constata ca, in conformitate cu dispozitiile art.263, raportat la art.203 si art.260 C. pr. pen. rechizitoriul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1) sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala;

2) sa cuprinda mentiuni privitoare la:

a) data si locul intocmirii;

b) numele, prenumele si calitatea celui care l-a intocmit;

c) cauza la care se refera;

d) obiectul actului sau masurii procesuale si temeiul legal al acesteia;

e) date privitoare la persoana inculpatului;

f) fapta retinuta in sarcina sa si incadrarea juridica;

g) probele pe care se intemeiaza invinuirea;

h) masura preventiva luata si durata acesteia;

i) dispozitia de trimitere in judecata;

j) numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si dispozitia de trimitere in judecata;

k) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla;

l) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii;

m) cheltuielile judiciare;

3) semnatura.

Fata de imprejurarea ca „judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei (…)” o relevanta deosebita prezinta mentiunile privitoare la „fapta retinuta in sarcina inculpatei si incadrarea juridica a acesteia”.

Sub aceste din urma aspecte, expunerea rechizitoriului trebuie sa cuprinda descrierea faptei retinuta in sarcina inculpatei, prin indicarea tuturor imprejurarilor de loc, de timp si de mijloace, cu precizarea modului si scopului in care a fost savarsita fapta, in masura in care acestea au consecinte asupra incadrarii juridice si a individualizarii raspunderii penale.

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca inculpata a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta in forma continuata prev. de art.257 C. pen., raportat la art.6 si la art.7 alin.1, 2 si 3 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea arr.41 alin.2 C. pen. (doua acte materiale), retinandu-se, in esenta, ca in perioada februarie – 17 mai 2013, in participatie penala cu invinuita O.M.C. a lasat-o sa creada pe denuntatoarea M.T. ca are influenta asupra unor procurori si politisti in asa fel incat sa influenteze, in mod favorabil pentru M.T., solutionarea cauzelor penale, in care acesta era cercetat, pe de o parte, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, iar pe de alta parte in legatura cu sustragerea semiremorcii si a autovehiculului, sens in care a pretins si a primit sume de bani si bunuri in valoare de 5.129 lei, fiind surprinsa ulterior in flagrant decat dupa ce a primit suma de 3000 lei si doua cartuse de tigari (filele 86-87 din rechizitoriu).

Potrivit acestei mentiuni din rechizitoriu (si precizarilor orale ale procurorului de sedinta) cele doua acte materiale sunt in legatura cu cele doua dosare penale in care este implicat numitul M.T..

In actul de sesizare nu se fac insa precizari care actiuni ale inculpatei se circumscriu fiecaruia dintre cele doua acte materiale.

La fila 5 din rechizitoriu se arata ca „M.T. a participat la doua intalniri, la un restaurant, cu invinuita O.M.C. si cu inculpata Constantinescu Aurelia Lora, in cadrul carora denuntatoarea a remis magistratului cate 2000 lei, in total suma de 4000 lei, precum si produse alimentare si nealimentare, foloase care au fost date ca urmare a ajutorului promis de magistrat pentru rezolvarea favorabila a dosarului penal”, la una dintre aceste intalniri participand si denuntatorul G.E.C., care a auzit discutiile purtate.

In legatura cu aceste prime doua activitati pretins infractionale nu sunt mentionate datele exacte la care au avut loc intalnirile, denumirea restaurantului si locul situarii sale, care sunt produsele alimentare si nealimentare remise inculpatei Constantinescu si contravaloarea acestora, precum si imprejurarile savarsirii acestor fapte.

De asemenea, nu se mentioneaza cand au fost solicitate aceste bunuri si in ce context.

Referitor la cea de-a treia actiune pretins infractionala desfasurata la data de 04.04.2013 (filele 36 si urm. din rechizitoriu) se sustine ca inculpata ar fi primit de la invinuita O.M.C. produse alimentare si nealimentare in valoare de „cel putin 93,64 lei” (fara sa se mentioneze exact despre ce este vorba), precum si o floare in valoare de 35 lei.

A patra actiune pretins infractionala s-a desfasurat la data de 06.04.2013, la restaurantul Mc Donald's din zona …, cand se sustine ca inculpata ar fi primit un plic in care se aflau 500 lei.

Cea de-a cincea actiune pretins infractionala s-a derulat la data de 17 mai 2013 la o cafenea din zona Teiul Doamnei, ocazie in care se arata ca inculpata ar fi primit 3000 lei si doua cartuse de tigari Kent 8 (a caror valoare nu este precizata).

Totalizand sumele mentionate in rechizitoriu rezulta 4628,64 lei, la care se adauga cei 3000 lei, precum si contravaloarea (neprecizata) a produselor alimentare si nealimentare, or inculpata este acuzata ca ar fi „pretins si primit sume de bani si bunuri in valoare de 5129 lei, fiind surprinsa ulterior in flagrant delict dupa ce a primit suma de 3000 lei si doua cartuse de tigari”.

Conchizand pe aceste aspecte, Curtea apreciaza ca in rechizitoriu nu sunt descrise, in totalitate, in mod coerent, faptele imputate inculpatei. De asemenea, nu este pe deplin clarificata modalitatea in care se pretinde ca a actionat inculpata, respectiv continutul concret al promisiunilor facute in ceea ce priveste situatia juridica a numitului M.T..

Stabilirea elementelor mentionate mai sus este esentiala pentru determinarea obiectului judecatii si, in stransa corelatie cu acesta, pentru exercitarea dreptului la aparare de catre inculpata.

Cum neregularitatile actului de sesizare nu pot fi inlaturate deindata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, in temeiul art.300 alin.2 C. pr. pen., Curtea va dispune restituirea dosarului procurorului, in vederea refacerii rechizitoriului”.

* Cititi aici sentinta judecatorului Dan Lupascu prin care s-a dispus restituirea dosarului la DNA in vederea refacerii rechizitoriului