Senatorul PSD Valer Marian a adresat o interpelare Guvernului in care solicita inceperea unor verificari in ceea ce il priveste pe fostul procuror-sef al DNA, Daniel Morar, desemnat de Presedintele Traian Basescu in data de 25 martie 2013 in functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei. In documentul transmis Executivului, senatorul social-democrat a facut o radiografie a evolutiei procurorului Daniel Morar inceputa la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures unde, spune parlamentarul, citand fosti colegi de-ai magistratului, Morar "a avut o prestatie mediocra pe linie de activitate judiciara", continuata la DNA, apoi la Parchetul General si mai apoi, "in semn de recunostinta si drept recompensa pentru absolvirea sa de raspundere penala din dosarul "Flota" si pentru executarea intocmai la timp a comenzilor sale de persecutie judiciara a adversarilor politici", numit de Presedintele Traian Basescu judecator la CCR.

In interpelarea sa, senatorul PSD Valer Marian precizeaza ca despre Daniel Morar nu se poate vorbi ca despre un jurist eminent intrucat prospat numitul judecator la CCR este absolvent al liceului agroindustrial din Aiud, a fost un student mediocrul al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, iar in ceea ce priveste activitatea sa de procuror, acesta nu s-a remarcat "decat prin modestie profesionala, arestari nelegale si achitari imputabilie, complexe de inferioritate si stari de frustrare aferente". Senatorul Valer Marian subliniaza in acelasi timp ca Daniel Morar nu detine o diploma de doctorat sau masterat, nu a activat in invatamantul universitar si nu a avut nici o activitate in ceea ce priveste "stiinta dreptului" intrucat a publicat doar trei articole in Buletinul Parchetulului de pe langa ICCJ si al Centrului de Resurse Juridice.

Astfel, expunand mai multe situatii in care procurorul Daniel Morar ar fi fost implicat, senatorul Valer Marian a solicitat Guvernului sa sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica legalitatea modului de dobandire a gradelor profesionale maxime de catre procurorii de la Parchetul General, DNA si DIICOT, precum si efectuarea unei anchete parlamentare pe aceasta tema. Tototdata, senatorul social-democrat a cerut Ministerului Justitiei, CSM si Parchetului General, sa efectueze verificari sub aspectul infractiunii de favorizarea infractorului fata de expertii care au fundamentat si fata de procurorii care au emis, au comandat si au avizat solutia de scoatere de sub urmarire penala a Presedintelui Traian Basescu in dosarul „Flota”. Nu in ultimul rand, parlamentarul Valer Marian a solicitat ca Daniel Morar si subalternii acestuia, implicati in efectuarea de retineri, perchezitii si interceptari telefonice nelegale, sa fie cercetati sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu si a infractiunilor prevazute de Legea sigurantei nationale.

Prezentam integral interpelarea senatorului PSD Valer Marian:

"Procurorul sef Morar, sluga preaplecata si avocatul principal al presedintelui Basescu
Ex-procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Daniel Morar (in ultimele luni procuror general interimar al Romaniei) a fost promovat in fruntea DNA de presedintele Traian Basescu in 2005, la propunerea ministrului justitiei de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel Morar a fost propulsat in aceasta functie, la varsta de 39 ani, de la Cluj-Napoca, unde era procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj, de catre presedintele PDL, Emil Boc, care era in perioada respectiva primar al municipiului Cluj-Napoca si cu care a fost coleg de generatie la Universitatea Babes Bolyai, in perioada in care Boc a urmat cursurile Facultatii de Filozofie. Anterior procurorul Morar isi incepuse cariera la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures unde a avut o prestatie mediocra pe linie de activitate judiciara (procuror de instanta), conform fostilor sai colegi. Procurorul Morar a intrat in atentia opiniei publice, pana la investirea in fruntea DNA, datorita unor arestari abuzive si trimiteri in judecata imputabile, realizate la comanda politica, in perioada 1997-2000, sub guvernarea CDR-PD-UDMR, cand a activat la Sectia de Urmarire Penala a Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj, unde a inregistrat nu mai putin de opt achitari. Achitarile cele mai sonore au fost in cazul fostului director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj, Liviu Ciupe, si in cazul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu apartenenta politica la PD (vicepresedinte judetean), procurorul Morar l-a arestat pentru abuz in serviciu, la comanda prefectului PNTCD de atunci al judetului Cluj, pe fondul unor frictiuni locale si centrale intre PNTCD si PD, in perioada guvernarii in coalitie. Achitat definitiv de instantele din Romania, Liviu Ciupe a obtinut din partea Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnarea si obligarea statului roman sa-i achite despagubiri de 500.000 de euro pentru perioada in care a fost arestat abuziv de procurorul Morar. In perioada arestarii, mama lui Liviu Ciupe a murit de inima rea, iar procurorul Morar a dat dovada de totala neomenie refuzand sa-i incuviinteze arestatului sa asiste, escortat de politisti, la inmormantarea mamei sale. Tot procurorul Morar l-a trimis in judecata, pentru infractiunea de abuz in serviciu (in dosarul Alimentara), la comanda regimului Emil Constantinescu, pe fostul primar al municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Funar, care a fost achitat de toate cele trei instante care au judecat cazul. Intrucat in perioada guvernarii PSD dintre 2001-2004 a fost neglijat si marginalizat, neprimind nicio comanda politica si nicio functie profesionala, procurorul Morar a avut o reactie de frustrare si de razbunare fata de reprezentantii PSD, dupa ce acest partid a ajuns in opozitie in 2005.

Principala tinta si victima a frustrarii si razbunarii sale, ca si a stapanului sau de la Palatul Cotroceni, a fost ex-premierul Adrian Nastase, fost presedinte al PSD, care a fost supus unei adevarate haituiri judiciare incepand din 2005 pana in prezent. In cazul Nastase s-a ajuns pana acolo incat completul mare de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a modificat legea penala (recte Codul Penal) in materia calcularii prescriptiei raspunderii penale. Alte tinte si victime care au fost supuse unei adevarate persecutii judiciare, pe baza de comanda politica, au fost secretarul general al PSD Liviu Dragnea (pentru implicarea in organizarea referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu), ex-senatorul PSD Catalin Voicu (pentru implicarea in contestarea rezultatelor scrutinului prezidential din 6 decembrie 2009 soldate cu realegerea presedintelui Basescu, motiv pentru care a fost blocat in trafic si retinut ilegal in plina strada, iar dupa cateva luni a fost arestat nelegal pentru pretinse fapte de coruptie, dupa ce a fost interceptat ilegal, pe mandat de siguranta nationala), judecatorul Adrian Toni Neacsu de la CSM (pentru contestarea fostelor sefe ale CSM, Alina Ghica si Oana Haineala, fiind supus unei perchezitii informatice nelegale si invinuit de presupuse fapte de inselaciune, cu un prejudiciu estimat la 50.000 lei, constand in deconturi fictive, care nu sunt de competenta materiala a DNA), judecatorul Corneliu Barsan de la CEDO (supus unor interceptari telefonice si unei perchezitii domiciliare nelegale, efectuate fara avizul CEDO) si, cazul cel mai evident de persecutie politica, sute de participanti la referendumul pentru demiterea presedintelui Basescu (cercetati abuziv pentru modul in care au votat).

In schimb, sub conducerea lui Daniel Morar, DNA i-a protejat si favorizat pe oamenii puterii portocalii, in mod deosebit pe apropiatii lui Traian Basescu, ca fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea si fostul consilier prezidential Theodor Stolojan (in cazul ALRO), fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu (in cazul afacerilor „baietilor destepti” cu Hidroelectrica, Electrica si Transelectrica), fostul presedinte al ANAF, Sorin Blejnar (in cazul Said Baaklini si in cauzele privind implicarea sa in contrabanda cu carburanti si tigari), fostul procuror general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, fostul presedinte al ANI, Catalin Macovei, si actualul presedinte al ANI, Horia Georgescu (in cazul faptelor de abuz in serviciu si de coruptie semnalate prin declaratii politice ale subsemnatului). Ex-procurorul general Kovesi a beneficiat de favorizarea DNA si in ce priveste interceptarea discutiilor sale cu fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, Sorin Nicusor Apostu, arestat dupa cateva zile pentru zeci de infractiuni de fals si de coruptie.

Sub comanda procurorului sef Morar, DNA a consacrat practici represive nelegale, abuzive, ca interceptarea ilegala a convorbirilor telefonice, efectuata direct din sediile proprii de catre procurori sau ofiteri de politie judiciara, sau influentarea prin intimidare ori santajare a judecatorilor si avocatilor implicati in solutionarea dosarelor de coruptie cu inculpati ministri, parlamentari sau magistrati. Un exemplu sugestiv in acest sens este vizita inregistrata video a procurorilor DNA Lucian Papici, seful Sectiei pentru combaterea coruptiei, si Mariana Alexandru, sef serviciu in Sectia pentru combaterea coruptiei, in biroul judecatorului Anton Pandrea, pe atunci seful Sectiei Penale de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si presedintele completului de judecata care l-a arestat pe ex-senatorul Voicu. Tot procurorul sef Morar a consacrat practica telejustitiei, prin care, in esenta se realiza demonizarea mediatica a unor invinuiti sau inculpati inainte de arestarea sau condamnarea lor.

Dupa investirea in functie, procurorul sef al DNA si-a dovedit recunostinta inchizand celebrul dosar „Flota”, in care Traian Basescu fusese inculpat si trimis in judecata anterior pentru prejudicierea economiei nationale cu suma de 324 milioane de dolari, prin savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave. La cateva luni dupa ce Traian Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, prin sentinta penala nr. 293 din 27.09.2005, pronuntata in dosarul nr.4539/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, a restituit dosarul "Flota" la DNA in vederea refacerii rechizitoriului "avand in vedere neregularitatea actului de sesizare a instantei", respectiv pentru nesemnarea lui de catre procurorul general al PNA. Sentinta a ramas definitiva prin decizia Completului de 9 judecatori nr. 312 din 05.12.2005. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca restituirea dosarului s-a datorat nu imunitatii prezidentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale, cum a fost intoxicata initial presa, ci faptului ca rechizitoriul emis in dosarul "Flota" nu a fost confirmat de fostul sef al PNA, Ioan Amarie, aflat in concediu, ci de adjunctul acestuia Gheorghe Suhan, caruia i-a delegat temporar atributiile de procuror general al PNA. Judecatorii Inaltei Curti au apreciat, in mod curios, ca: "in cauza de fata procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul in numele procurorului general, ci al sau personal. Astfel, ar fi trebuit sa existe semnatura procurorului general adjunct Suhan Gheorghe in numele procurorului general Ioan Amarie, caruia sa-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Suhan Gheorghe sa semneze in nume propriu ... procedand contrar, actul de sesizare al instantei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absoluta datorita neregularitatii sale". Foarte important, in motivarea Curtii s-a mai aratat: "Inalta Curte ... se afla in situatia de a restitui organului care a intocmit actul de sesizare, rechizitoriul, in vederea refacerii acestuia ...", iar dispozitivul sentintei penale nr. 293 din 27.04.2005 prevede: "Restituie cauza privind pe inculpatii ... Parchetului National Anticoruptie, avand in vedere neregularitatea actului de sesizare a instantei".

In loc sa semneze rechizitoriul intocmit in dosarul "Flota" si sa-l retrimita instantei de judecata - asa cum a dispus aceasta - procurorul sef Daniel Morar, numit in fruntea DNA de presedintele Traian Basescu, a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o noua expertiza, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, fata de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiza efectuata in cauza. In baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmarire penala a unui numar de 76 de inculpati din dosarul "Flota", iar in privinta lui Traian Basescu au dispus disjungerea cauzei, motivand ca seful statului ar beneficia de imunitate prezidentiala si nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul "Flota" a fost tras pe linie moarta la DNA (ca toate celelalte dosare penale ale lui Traian Basescu) in pofida faptului ca 16 nave de mare tonaj din flota comerciala a Romaniei au disparut fara ca cineva sa raspunda. Este de retinut ca ani de zile DNA nu a informat presa despre noua expertiza efectuata in cauza, pana in februarie 2008, cand, la sedinta de bilant a DNA, incoltit de jurnalisti, procurorul sef Daniel Morar a recunoscut ca, intrucat noua expertiza a stabilit ca nu exista niciun prejudiciu, s-a dat scoatere de sub urmarire penala pentru 79 de inculpati din dosarul "Flota", mai putin pentru Traian Basescu, despre care a spus ca "are imunitate".

Asa cum am mai aratat, prin rechizitoriul emis de PNA in dosarul "Flota" (20/P/2002) s-a stabilit, in baza unor rapoarte de control ale Curtii de Conturi si ale Ministerului Finantelor, precum si a unei expertize efectuate in cauza, un prejudiciu de 324 milioane de dolari, cauzat de asocierea ilegala dintre CNM Petromin SA si firma norvegiana Torvald Klaveness Group - Oslo, care a dus la instrainarea ilegala a 16 mineraliere de mare tonaj ale flotei Romaniei, vandute la preturi derizorii, in urma unui plan initiat de Traian Basescu in 1991, cand era ministru al Transporturilor. La dosar exista un document si un act de control al Ministerului Finantelor, care demonstrau ca, in 1991, in calitate de ministru al Transporturilor, Traian Basescu s-a numit pe el insusi in consiliul de administratie al unei firme mixte din Bahamas- "Petroklav Shipping" - in care erau actionari CNM Petromin SA si o firma norvegiana din grupul Klaveness. Procurorii PNA au retinut ca din contul firmei din Bahamas, deschis la City Bank Londra, prin care s-au rulat milioanele de dolari, fara acordul cerut de lege din partea Bancii Nationale a Romaniei, a disparut in 1992 suma de 500.000 dolari, care a fost urmata de demisia lui Traian Basescu din toate functiile detinute la firma respectiva. Din actele de control de la dosar rezulta ca navele romanesti au fost vandute pe simple facturi unor firme inregistrate in Liberia, pe ridicola suma de un dolar fiecare, pentru ca ulterior sa fie revandute la preturi mult mai mici decat valoarea lor de piata unor firme private din Romania si din alte state.

Conform site-ului Lumea Justitiei - www.luju.ro, din cei peste 500 de procurori care lucreaza in Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), mai bine de jumatate, in frunte cu procurorul sef al DNA, Daniel Morar si cu procurorul sef al DIICOT, Codrut Olaru, si-au obtinut gradul de Parchet de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Multi dintre acestia si-au obtinut gradul maxim profesional dupa ce au stat la DNA sau DIICOT doar cateva luni, dupa care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost adusi, ramanand insa cu salarii si privilegii de procuror de parchet general, dupa cum a afirmat si presedintele Traian Basescu, la o sedinta a CSM la care a participat. Departe de a fi transat, acest fenomen - care incalca flagrant legea si care a produs o crasa discriminare in sistemul judiciar - constituie un factor generator de coruptie si daca el va mai continua, Romania risca sa aiba preponderent numai procurori cu grade si salarii de instanta suprema, dar cu o experienta si pregatire precare, pe fondul unor costuri bugetare considerabile. Lumeajustitiei.ro a prezentat lista procurorilor din DNA si DIICOT care si-au luat gradul de procuror suprem, fara examen, ca urmare a deciziilor Sectiei de contencios administrativ a Inaltei Curti, care a obligat CSM sa se conformeze. Reteta folosita era urmatoarea: se adresa CSM o cerere de avansare in grad, in urma numirii la DNA sau la DIICOT pe baza de interviu, pe care CSM o respingea imediat cu motivarea ca legea nu permite avansarea in grad decat prin examen, dar hotararea CSM era atacata la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care le admitea automat, gratie practicii judecatoresti nascute de aceasta sectie (a carei presedinte era judecatoarea Gabriela Barsan, „rasplatita” ulterior cum se cuvine de catre procurorii DNA, care au pus-o sub invinuire si i-au efectuat perchezitie domiciliara pentru presupuse fapte de coruptie), potrivit careia hotararea judecatoreasca bate legea.

In semn de recunostinta si drept recompensa pentru absolvirea sa de raspundere penala din dosarul „Flota” si pentru executarea intocmai si la timp a comenzilor sale de persecutie judiciara a adversarilor politici, presedintele Traian Basescu l-a numit recent pe Daniel Morar judecator la Curtea Constitutionala, unde urmeaza sa-si preia mandatul incepand din data de 8 iunie 2013. S-a vehiculat deja, in perspectiva, intentia prezidentiala de a-l promova ulterior pe slujitorul Morar in functia de presedinte al Curtii Constitutionale, in locul actualului presedinte Augustin Zegrean (de aceeasi extractie cotrocenista). In mod justificat s-a apreciat ca aceasta numire este neconstitutionala intrucat atrage starea de incompatibilitate, avand in vedere ca, la data emiterii ordinului prezidential, Daniel Morar avea calitatea de magistrat si exercita functia de procuror general interimar al Romaniei. Ba, mai mult, dupa numai cateva zile a dobandit si a treia calitate, fiind desemnat consilier al presedintelui CSM, institutie in care era membru de drept in calitate de procuror general interimar al Romaniei.

Desemnarea lui Morar ca judecator la instanta constitutionala suprema comporta discutii si asupra indeplinirii conditiilor de fond pentru exercitarea unei astfel de inalte demnitati. In statele Uniunii Europene si in Statele Unite ale Americii, in functiile de judecator al Curtii Constitutionale sau al Curtii Supreme de Justitie sunt desemnati juristi eminenti, neafiliati politic, adevarate somitati in materie de drept, cu doctorat in stiinte juridice, cu activitate prodigioasa in magistratura, cu cariera universitara de referinta si cu o activitate publicistica remarcabila. Preopinentul Morar a absolvit un liceu agroindustrial din Aiud (pornind de la cunoscuta si temuta puscarie din localitate, trebuie vazut daca nu este odrasla de tortionar comunist, ca si presedintele ANI, Horia Georgescu, al carui tata a fost gardian si director la Penitenciarul Codlea sau ca si ex-procurorul general Laura Codruta Kovesi, al carei tata a fost zeci de ani procuror sef ceausist). A fost un student mediocru al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si nu s-a remarcat ca procuror decat prin modestie profesionala, arestari nelegale si achitari imputabile, complexe de inferioritate si stari de frustrare aferente. Ca atare, nu se poate vorbi in niciun caz despre un jurist eminent in privinta sa. Pe de alta parte, Morar nu are o cariera didactica, neactivand in invatamantul universitar, nu are niciun doctorat sau masterat, iar activitatea sa pe taramul stiintei dreptului se reduce la trei articole anoste publicate in Buletinul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si al Centrului de Resurse Juridice. Culmea este ca toate aceste articole contin consideratii teoretice despre infractiunile de delapidare si evaziune fiscala, nu despre infractiuni de coruptie.

Solicit sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a verifica legalitatea modului de dobandire a gradelor profesionale maxime de catre procurorii de la Parchetul General, DNA si DIICOT, precum si efectuarea unei anchete parlamentare pe aceasta tema, urmand sa fie adoptate acte legislative pentru anularea promovarilor ilegale. De asemenea, solicit Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei si Parchetului General, sa efectueze verificari sub aspectul infractiunii de favorizarea infractorului fata de expertii care au fundamentat si fata de procurorii care au emis, au comandat si au avizat solutia de scoatere de sub urmarire penala a presedintelui Traian Basescu in dosarul „Flota”. Totodata, solicit cercetarea fostului procuror sef Daniel Morar si a subalternilor sai implicati in efectuarea de retineri, perchezitii si interceptari telefonice nelegale, sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu si a infractiunilor prevazute de Legea sigurantei nationale."