S-a lansat o noua moda la Inalta Curte de Casatie si Justitie! Aceasta institutie a ajuns sa faca politica de resurse umane in sistemul judiciar si, in caz ca CSM refuza unui procuror cererea de transformare in judecator, problema se rezolva la Sectia de contencios administrativ a instantei supreme. Astfel, hotararile CSM de respingere a cererilor de convertire din procuror in judecator sunt anulate, iar CSM este obligat sa faca numirile in functia de judecator. Amintim ca, in anii trecuti, magistratii Sectiei contencios administrativ a ICCJ au procedat similar in cazul gradelor profesionale de procurori de suprema, solicitate de sute de procurori de la DNA si DIICOT, veniti de la parchete de judecatorii si tribunale, direct la cele doua directii ale Ministerului Public.

Astfel, dupa ce CSM a respins toate aceste cereri, pe motiv ca Legea 303/2004 prevede ca singura forma legala de promovare in grad profesional este examenul/concursul, Inalta Curte a anulat toate aceste hotarari si a obligat Consiliul sa acorde gradele de inalta curte procurorilor.. Asa s-a umplut Romania cu peste 500 de procurori cu grade de suprema, care costa bugetul semnificativ, si care au produs o imensa discriminare in sistem. Multi dintre acestia s-au intors apoi la parchetele de judecatorii si tribunale de unde fusesera detasati snau delegati dupa ce si-au luat gradele, cu salariile uriase astfel dobandite.

Noua moda risca sa depopuleze parchetele. De cand face ICCJ politica de resurse umane?

Daca noul fenomen va lua amploare si nu se va interveni legislativ ca hotararile CSM sa nu mai poata fi anulate dupa cum au chef niste judecatori de la suprema, putem asista in viitorul apropiat la o depopulare a parchetelor, la un deficit major de procurori care vor fugi la instante pe motiv ca numirea in functia de judecator este mult mai atractiva.

Completul de trei judecatori de la Inalta Curte - Carmen Ilie, Emanuel Albu si Liliana Visan, au convertit pe procurorul suprem Ana Mirela Pastoreanu in judecator, in conditiile in care CSM refuzase cererea sa, pe motive bine intemeiate, in pricipal pe deficitul de procurori de la nivelul PICCJ. Prin decizia nr. 2857/07.06.2012 a ICCJ – Sectia Contencios administrativ a hotarat: „Admite recursul. Anuleaza hotararea Plenului CSM nr. 993/20.12.2011. Obliga intimatul CSM sa emita hotarare prin care sa dispuna numirea recurentei in functie de judecator la una dintre instantele care au emis aviz favorabil. Irevocabila.”

Magistratul Pastoreanu: „Hotararea CSM a fost emisa cu exces de putere”

Procurorul ICCJ Ana Mirela Pastoreanu a invocat in apararea sa hotararea plenului CSM a fost „emisa cu exces de putere”. Magistratul a mai invederat instantei ca volumul de munca al judecatorului este mult mai mare decat cel al procurorului: „Incarcatura pe judecator la nivelul Curtii de Apel Bucuresti si Tribunalului Bucuresti era de aproximativ 529 dosare si 929 dosare, net superior celui de 243,82 lucrari si 10,23 dosare pe an inregistrate la nivelul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.” In ceea ce priveste situatia posturilor vacante la data de 01 decembrie 2011, data la care a formulat cererea de „convertire”, Pastoreanu a facut urmatoarele precizari: „In ceea ce priveste situatia posturilor vacante la 1.12.2011, publicata pe site-ul C.S.M. la data formularii cererii la Curtea de Apel Bucuresti, existau 2 locuri efectiv de executie si alte 4 care urmau a fi vacantate la 1.01.2012 si la Tribunalul Bucuresti 6 locuri, cele de la judecatorii fiind indisponibilizate pentru repartizarea candidatilor care au promovat examenul de capacitate. indeplinirea conditiilor se refera si la existenta avizelor favorabile, atat de la Parchetul de pe langa ICCJ, cat si de la Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si Judecatoriile 2-5, precum si la criteriul de vechime in magistratura de 14 ani si 1 luna in functia de procuror, de 8 ani si 3 luni avand grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Din interpretarea sintagmei „pot fi numiti” care se regaseste in cuprinsul art.61 alin.(1) din Legea nr.303/2004, rezulta ca magistratii care formuleaza cereri de transfer, au dreptul la o aplicare justa a marjei de apreciere de catre autoritatea decidenta si in cadrul acesteia, in conditiile intrunirii tuturor criteriilor, formularea unei cereri de transfer este un drept si nu o vocatie.”

CSM: „Numirea in functia de judecator sau procuror nu constituie un drept, ci o vocatie”

Iata cum s-a aparat Consiliul Superior al Magistraturii: „Prin intampinare, intimatul solicita respingerea recursului ca nefondat si arata ca la solutionarea cererii s-au avut in vedere schemele de posturi la Parchetul de pe langa iCCJ, schemele de posturi la instantele unde s-a solicitat numirea; gradul de ocupare a schemelor si incarcatura per procuror si judecator; faptul ca la judecatorii posturile au fost indisponibilizate pentru repartizarea candidatilor care au promovat examenul de capacitate din anul 2011, cu mentiunea ca la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, postul vacant este cel aferent functiei de vicepresedinte, iar la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti nu exista nici un post vacant. S-au avut in vedere si dispozitiile art.23 alin.(11) din Regulamentul aprobat prin HPCSM nr.193/2006, motivele de ordin profesional, complexitatea activitatii desfasurate la Parchetul inaltei Curti de Casatie si Justitie, numarul mare de lucrari/ procuror inregistrate in perioada de referinta analizata prin raportare la volumul de activitate existent la Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti in vederea asigurarii unui echilibru in buna functionare a institutiilor vizate. S-au mai avut in vedere calendarul estimativ al concursului de promovare in functii de executie a judecatorilor si procurorilor si faptul ca urmatoarea sesiune de transferuri pentru instantele judecatoresti urma sa aiba loc in luna ianuarie 2012. Numirea in functia de judecator/ procuror nu constituie un drept, ci o vocatie, propunerea este de competenta exclusiva a C.S.M., context in care trebuie asigurat un echilibru intre interesul general si cel particular al judecatorului/ procurorului care solicita aprobarea cererii de numire”. Numai ca „echilibrul” acesta a devenit acuma prerogativ al instantei supreme!

Motivarea ICCJ: „Hotararea nu cuprinde o evaluare a datelor analizate si nu demonstreaza care este consecinta eventualei numiri a recurentei”

Iata cum au motivat judecatorii Carmen Ilie, Emanuel Albu si Liliana Visan, Decizia nr. nr. 2857/07.06.2012 a ICCJ – Sectia Contencios administrativ: „ Competenta exclusiva a Plenului C.S.M. in evaluarea in concret a aspectelor care sa determine aprobarea numirii in functia de judecator a recurentei si inaintarea propunerii catre Presedintele Romaniei nu este inlaturata sau negata prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti, intemeiata pe dispozitiile art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Aspectele ce tin de oportunitatea numirii intr-o functie de judecator se subsumeaza analizei legalitatii actului administrativ atacat. Motivarea actului administrativ trebuie sa demonstreze ca prevederile legale incidente spetei au fost respectate de catre emitent. insusi intimatul C.S.M. recunoaste ca recurenta indeplineste criteriile obiective impuse de lege pentru numirea in functia de judecator. De asemenea, au fost emise si avizele cerute de lege din partea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Apel Bucuresti – Tribunalul Bucuresti si Judecatoriile 2, 3, 4 si 5 Bucuresti. In cuprinsul hotararii atacate se arata ca pe langa conditiile sus mentionate au fost analizate si numarul posturilor vacante, volumul de activitate la Parchetul ICCJ si instantele in discutie, faptul ca toate posturile de la judecatorii au fost indisponibilizate pentru examenul de capacitate din anul 2011, precum si viitorul concurs de promovare in functii de executii. Motivarea hotararii atacate reprezinta insa o insusire de date si de articole din lege sau regulamente. Hotararea nu cuprinde o evaluare a datelor analizate si nu demonstreaza care este consecinta eventualei numiri a recurentei, dezechilibrul ce s-ar putea produce asupra politicii de resurse umane in domeniul justitiei si de ce in acest caz trebuie sa prevaleze interesul general in detrimentul celui personal. Mai mult, desi in cuprinsul hotararii se justifica respingerea cererii de numire in functia de judecator la una dintre judecatoriile din Bucuresti, datorita indisponibilizarii posturilor pentru examenul de capacitate, nu este analizata cererea si fata de posturile vacante de la Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti. Statistica posturilor libere si a volumului de activitate comparativ intre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si instante a fost inserata in hotarare fara a se face o analiza asupra deciziei de respingere a cererii. Nu s-a explicat faptul neluarii in seama a avizului pozitiv al Parchetului ICCJ. Avizul pozitiv are semnificatia clara a neperturbarii activitatii prin eventuala numire a recurentei in functia de judecator. Datele statistice arata si ca volumul de activitate plus incarcatura per judecator/ procuror este mai mare la instante, in raport cu Parchetul inaltei Curti de Casati si Justitie. Nu s-a demonstrat cum a influentat decizia calendarul estimativ al viitoarelor concursuri si examene de promovare in functii de executie, eventual daca si aceste posturi sunt indisponibilizate sau existenta unui anumit proiect de recrutare a judecatorilor. Luarea masurilor care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la ratiunile si necesitatile sistemului judiciar, stabilitatea in sistem (care nici nu a fost analizata prin hotararea adoptata, dar ridicata la rang de principiu in intampinarea depusa la dosar), parcurgerea etapelor de formare, perfectionare si promovare a judecatorilor si procurorilor nu trebuie doar enuntate in momentul luarii unei decizii asupra unei cereri intemeiate pe dispozitiile art.61 din Legea nr.303/2004 republicata, modificata si completata, ci aplicate la cazul concret, in cadrul unei analize obiective intemeiate pe criteriile prevazute de lege. Din actele dosarului rezulta ca intimatul a analizat formal conditiile prevazute de lege, a emis o hotarare nelegala ce a condus la vatamarea drepturilor recurentei, cererea formulata reprezentand un drept ce poate fi valorificat in conditiile impuse de actele normative incidente. Fata de acestea, in temeiul art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 republicata, modificata si completata, recursul va fi admis, sens in care se va anula hotararea recurata. Urmeaza sa fie obligat intimatul, in temeiul art.1 din Legea nr.554/ 2004 modificata si completata, sa emita o hotarare prin care sa dispuna numirea in functia de judecator a recurentei la una din instantele care a acordat avizul favorabil.”

*Cititi aici decizia nr. 2857/07.06.2012 a ICCJ – Sectia Contencios administrativ prin care procurorul PICCJ, Ana Mirela Pastoreanu, a fost convertit in judecator