Judecatorul Florica Duta de la Curtea de Apel Bucuresti arata in cuprinsul incheierii din 14 august 2013, prin care a dispus arestarea preventiva a lui Dinel Staicu in dosarul in care este acuzat ca i-a dat spaga judecatoarei Veronica Cirstoiu (foto) de la CAB, ca afaceristul a tratat decizia de anulare a condamnarii de 7 ani in dosarul fraudarii BIR pe care dorea sa o obtina ca pe o “marfa”, folosindu-se de experienta acumulata ca om de afaceri. In opinia lui Florica Duta, judecatorul care a decis si arestarea preventiva a Veronicai Cirstoiu, Dinel Staicu a dovedit perseverenta infractionala, sfidarea conceptelor de infaptuire a justitiei si dispret fata de principiile care guverneaza ordinea de drept.

Se observa insa si din aceasta incheiere ca dovezile privind mita de peste un milion de euro sunt doar niste marturii ale avocatilor Adriana Dascalu si Giorgel Zgabei, pusi sub invinuire in acest dosar, si cateva interceptari ambientale. Nu a existat decat flagrantul in care fiul judecatoarei Veronica Cirstoiu, Florin Cergan, si Adriana Dascalu au fost prinsi cu 50.000 de euro, respectiv 100.000 de euro, bani despre ca se sustine ca trebuiau sa ajunga la Inalta Curte, intr-un alt dosar decat cel al lui Dinel Staicu.

Revenind la Dinel Staicu, judecatorul Florica Duta precizeaza ca actiunile acestuia au fost posibile doar datorita relatiilor existente intre Veronica Cirstoiu si Adriana Dascalu, aceasta din urma pusa sub invinuire in acelasi dosar de coruptie:

“In ceea ce priveste luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor Staicu Dinel si Popescu Carmen Ioana, avand in vedere actele de urmarire penala administrate, asa cum au fost expuse in cele care preced, s-a apreciat ca in prezenta cauza exista probe si indicii temeinice, conform prevederilor art. 148 alin. 1 C.p.p., art. 1491 C.p.p. rap. la art. 143 si art. 681 C.p.p., de natura sa conduca la presupunerea rezonabila ca susnumitii au savarsit faptele pentru care au fost puse sub invinuire.

De asemenea, in raport cu probatoriul aflat la dosar, consideram ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 si art. 148 lit. f C.p.p., pentru a se dispune masura arestarii preventive fata de inculpatii anterior mentionati.

Gradul de pericol concret pentru ordinea publica al lasarii in libertate a inculpatilor Staicu Dinel si Popescu Carmen Ioana trebuie analizat in raport cu ansamblul activitatii infractionale desfasurate de catre celelalte persoane puse sub acuzare in prezenta cauza, dar si fata de circumstantele concrete in care au fost comise faptele de catre susnumiti, efectele produse sau consecintele care s-ar fi putut produce.

Astfel, actiunile intreprinse de catre inculpatii Staicu Dinel si Popescu Carmen Ioana au fost posibile datorita preexistentei unei stari de fapt care presupunea interactiunea dintre invinuita Dascalu Adriana si judecatorul CV. Intr-o asemenea conjunctura, Staicu Dinel, atat in mod direct, cat si prin complicii sai, Popescu Carmen Ioana si SM (n.r. - Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu), a identificat oportunitatea de a „cumpara” solutia favorabila pe care o dorea, fara sa fie afectat in vreun fel ca faptele grave pentru care era condamnat sau imprejurarea ca a fugit in strainatate pentru a se sustrage de la judecata ar fi trebuit sa constituie argumente absolut convingatoare pentru a se supune, in sfarsit, cursului firesc al infaptuirii justitiei.

Mai mult, din postura persoanei care era dispusa si avea disponibilitatea financiara de a plati oricat pentru „dreptatea” pe care dorea sa o obtina, cu orice pret, inculpatul Staicu Dinel a dovedit perseverenta infractionala (actele materiale s-au derulat in perioada august 2011 – februarie 2012), dar si dispret fata de principiile care guverneaza ordinea de drept, fiind ajutat, in acest sens, de inculpata Popescu Carmen Ioana, impreuna cu invinuitul SM. Nu este lipsit de semnificatie faptul ca beneficiul urmarit de inculpatul Staicu Dinel, prin actiunile de corupere a judecatorilor, a vizat desfiintarea unei hotarari definitive de condamnare a sa la pedeapsa de 7 ani inchisoare, dar si inlaturarea, implicita, a obligatiilor civile in cuantum de aproximativ 4.000.000 euro, in conditiile in care finalizarea acelui proces a presupus parcurgerea a trei grade de jurisdictie. Luand cunostinta de dificultatile pe care judecatorii susceptibili de a fi corupti le intampinau pentru inlaturarea condamnarii definitive din acel dosar, inculpatul Staicu Dinel s-a folosit de experienta dobandita ca om de afaceri si a inteles sa trateze ca pe o „marfa” solutia dorita, astfel ca a promis si, apoi, a remis magistratilor, cu titlu de mita, o suma foarte mare de bani, de peste 1.000.000 euro, pe care a considerat-o ca fiind imposibil de refuzat. Mai mult, probatiunea administrata a relevat ca, atat Staicu Dinel, cat si Popescu Carmen Ioana, au intreprins demersuri pentru preconstituirea unei aparari, urmarind inlaturarea posibilitatilor clasice de obtinere a probelor si de tragere a lor la raspundere penala.

Este de neacceptat ca ar fi posibil ca cetatenii acestei tari sa aiba perceptia ca solutia intr-o cauza penala ar putea fi cumparata si ca suprematia legii ar putea fi infranta prin coruperea magistratilor.

Prin urmare, faptele comise de inculpatii Staicu Dinel si Popescu Carmen Ioana, in circumstantele retinute prin actele de punere sub invinuire formulate in acest dosar denota atat perseverenta infractionala, cat si atitudinea acestora de sfidare a conceptelor de infaptuire a justitiei, astfel incat, in opinia noastra, sunt intrunite pe deplin cerintele art. 148 lit. f C.p.p. pentru a dispune fata de ei masura arestarii preventive. (...)

In cauza penala de fata, modalitatile si imprejurarile concrete de savarsire a pretinselor fapte penale de catre inculpatii Staicu (fost Nutu) Dinel si Popescu Carmen Ioana - caracterul organizat al activitatii infractionale si perioada mare de timp in care s-a desfasurat, valoarea deosebit de mare a sumei de bani urmarita a fi data ca mita si rezultatul obtinut, – sunt de natura a crea in opinia publica un sentiment de insecuritate, credinta ca justitia, cei care concureaza la infaptuirea ei, nu actioneaza indeajuns impotriva infractionalitatii, in mod special cand aceasta se manifesta in realizarea actului de justitie”.

Dinel Staicu a recunoscut ca este autorul moral al infractiunii de dare de mita de care este acuzat: “In prezenta cauza a invederat instantei ca este de acord cu admiterea propunerii de arestare preventiva”

Potrivit incheierii judecatorului Duta, Dinel Staicu ar fi sustinut in prima faza ca a aflat despre spaga data pentru anularea condamnarii sale si punerea in libertate, in august 2013, abia cu cateva zile inainte de retinerea Veronicai Cirstoiu. La Curtea de Apel Bucuresti, Staicu a recunoscut insa ca el este autorul moral al infractiunii de care este acuzat si s-a declarat de acord cu arestarea preventiva: “Inculpatul a sustinut ca, in esenta, a aflat pentru prima data de demersurile de corupere a judecatorilor intreprinse de catre fratele sau, invinuitul SM, precum si despre remiterea, in acelasi scop, a sumei de 1.200.000 euro, invinuitei Dascalu Adriana, abia in seara de 07.08.2013, cand s-a intalnit cu aceasta din urma la un restaurant din Bucuresti. Potrivit versiunii prezentate de inculpatul Staicu Dinel, invinuita Dascalu Adriana i-a relatat in acele imprejurari ca a convenit cu SM ca acesta sa ii dea suma de 1.500.000 euro, cu titlu de mita, pentru judecatori si ca a primit o transa de 1.200.000 euro.

Totodata, inculpatul a declarat ca, ulterior, in ziua de 12.08.2013, aceleasi aspecte i-au fost confirmate, tot pentru prima data, si de catre SM, prin intermediul fostei sotii a acestuia. in aceeasi modalitate, inculpatul a luat cunostinta si de faptul ca SM a dat invinuitei Dascalu Adriana si diferenta de 300.000 euro, pana la concurenta sumei de 1.500.000 euro convenita pentru coruperea judecatorilor, acel rest de bani fiind remis prin incheierea fictiva a unui contract de asistenta juridica cu avocatul BL.

Apararea formulata de inculpatul Staicu Dinel este vadit nefondata in raport cu mijloacele de proba aflate la dosar, astfel cum acestea au fost prezentate anterior si, indeosebi, fata de inregistrarea convorbirii purtate in mediul ambiental de catre inculpat cu invinuita Dascalu Adriana, in seara de 07.08.2013.

Ca atare, din probatoriul administrat rezulta, fara echivoc, faptul ca inculpatul Staicu Dinel a initiat demersurile de corupere a judecatorilor si ca a negociat la suma de 1.500.000 euro folosul pe care trebuia sa il dea magistratilor, cu titlu de mita, prin intermediul invinuitei Dascalu Adriana, precum si ca, numai ca urmare a perfectarii de catre el a acestor conditii si din dispozitia sa, a fost data invinuitei suma de 1.200.000 euro. (...)

In fata instantei de judecata inculpatul Stoica (fost Nutu) Dinel a adoptat o pozitie procesuala sincera, de recunoastere a comiterii faptei pentru care este cercetat penal in prezenta cauza, aratand in mod expres ca se considera a fi autorul moral al infractiunii de dare de mita, care a fost concretizata prin faptele savarsite de fratele sau si cele doua avocate, fata de magistratii pe care nu i-a cunoscut dar i-au solutionat favorabil contestatia in anulare in baza careia a fost pus in libertate, motiv pentru care, in prezenta cauza a invederat instantei ca este de acord cu admiterea propunerii de arestare preventiva”.

Judecatorul Duta: “Un grad ridicat de periculozitate a inculpatei CV se desprinde din modul de operare utilizat in comiterea celor doua infractiuni de coruptie pentru care a fost pusa sub invinuire. Elementele de similaritate relevate de activitatile infractionale in care inculpata s-a implicat in mod constient prezinta coerenta si constanta unui adevarat modus operandi in materie de coruptie judiciara”

Judecatorul Florica Duta de la CAB a explicat in cuprinsul aceleiasi incheieri ca gradul de pericol public in ceea ce-i priveste pe Dinel Staicu si contabila acestuia Ioana Carmen Popescu, arestata si ea in cauza, trebuie analizat si in contextul infractiunilor de trafic de influenta si luare de mita de care este acuzata Veronica Cirstoiu. Despre aceasta, judecatorul Florica Duta precizeaza ca in cazul acesteia avem de-a face cu un “modus operandi in materie de coruptie judiciara”. Duta precizeaza ca Veronica Cirstoiu, prin intermediul Adrianei Dascalu, a racolat clienti din randul “gulerelor albe”, care doreau sa obtina anumite solutii:

“Pe de alta parte, gradul concret de pericol pentru ordinea publica generat de faptele savarsite de susnumiti trebuie analizat si in contextul faptei de luare de mita comise de inculpata CV, in calitate de judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I-a penala.

Un grad ridicat de periculozitate a inculpatei CV se desprinde din modul de operare utilizat in comiterea celor doua infractiuni de coruptie pentru care a fost pusa sub invinuire. Elementele de similaritate relevate de activitatile infractionale in care inculpata s-a implicat in mod constient prezinta coerenta si constanta unui adevarat modus operandi in materie de coruptie judiciara.

Astfel, s-a retinut ca, atat in cazul inculpatului Staicu Dinel, cat si al inculpatului OGL (n.r. - dosarul lui Obeanu Lucian Gabriel aflat in recurs la ICCJ judecat de completul format din Sofica Dumitrascu, Maricela Cobzariu si Lucian Macavei), inculpata CV a „racolat” clientii dornici de obtinere a unor hotarari judecatoresti favorabile prin intermediul invinuitei Dascalu Adriana. Mituitorii si cumparatorii de influenta au fost selectati, conform expresiilor utilizate chiar de persoanele invinuite in cauza, din randul „gulerelor albe”, fiind vizate solutiile instantelor de recurs, beneficiul real urmarit fiind nu doar obtinerea unor solutii favorabile, ci, in speciale, a unor hotarari judecatoresti definitive. in ambele cauze penale, sumele de bani pretinse (2.000.000 euro si, respectiv, 100.000 euro) au fost calculate in raport cu prejudiciul cauzat (in cazul inculpatului Staicu Dinel, partea vatamata avea pretentii civile de circa 4.000.000 euro, iar, in ceea ce il priveste pe OGL, acesta prejudiciase bugetul de stat cu circa 200.000 euro). De fiecare data, invinuita Dascalu Adriana, in calitate de emitator al pretentiilor formulate de judecatorul CV, a transmis faptul ca norma de prudenta era ca sumele de bani pretinse sa fie remise cu circa o luna inainte de termenul la care se judeca respectiva cauza penala, explicatia oferita mituitorilor si cumparatorilor de influenta fiind aceea ca in preajma pronuntarii solutiei trebuia evitata orice legatura intre acestia si magistratul corupt, pentru a preveni eventuale legaturi relationale pe care organele judiciare ar fi putut sa le faca intre persoanele implicate in acele acte de coruptie. De asemenea, judecatorul CV, pentru a oferi credibilitate „ofertelor” de furnizare a unor hotarari judecatoresti favorabile, a dat de fiecare data posibilitatea transmiterii unui „semn” beneficiarilor interventiilor, fie in locuri publice (restaurantul „H.”, in dosarul inculpatului Staicu Dinel, sau in salonul de infrumusetare „O.M.”, in cauza penala a inculpatului OGL), fie in sala de judecata. Aceste „semne” erau transmise din timp beneficiarilor „interventiei”, prin intermediul invinuitei Dascalu Adriana, si constau in „parole” (cuvinte sau expresii verbale care urmau sa fie rostite de catre judecator), o succesiune de gesturi (...), un anumit tip de coafura (...), posesia unor anumite obiecte de catre membrii completului (...) sau chiar transmiterea intrebarilor care urmau sa fie adresate de judecator inculpatului. Toate aceste „semne” erau comunicate din timp mituitorilor si cumparatorilor de influenta si aveau un anumit grad de specificitate menit sa confere un grad de seriozitate lipsit de echivoc „ofertelor” de furnizare a hotararii judecatoresti favorabile. in final, sumele de bani pretinse erau remise magistratului corupt prin doua randuri de intermediari, primul filtru de „garantie” a securitatii operatiunii fiind constituit de catre invinuita Dascalu Adriana, in timp ce fiul judecatorului CV, invinuitul CF, constituia un al doilea element de siguranta in circuitul banilor”.

Adriana Cirstoiu si Giorgel Zgabei au povestit cum ar fi luat Veronica Cirstoiu spaga de la Dinel Staicu

Altfel, asa cum reiese din inchierea judecatorului Florica Duta, atat Adriana Dascalu, cat si avocatul Giorgel Zgabei, si el pus sub invinuire, au dat declaratii despre implicarea Veronicai Cirstoiu in acest caz. Dascalu a precizat in prima faza ca i-a dat Veronicai Cirstoiu un milion de euro, pentru ca apoi sa sustina ca de fapt era vorba despre 630.000 sau 650.000 de euro:

“Privitor la fapta de trafic de influenta legata de interventia pentru solutionarea favorabila a dosarului avand ca obiect contestatia in anulare formulata de Staicu Dinel, invinuita Dascalu Adriana a relatat ca a discutat despre acest aspect cu judecatorul CV, care a fost de acord sa se implice pentru facilitarea pronuntarii hotararii dorite de susnumit. Ulterior, contestatia in anulare a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I Penala si repartizata pentru solutionare la completul din care au facut parte judecatorii CV, ….

Conform depozitiilor invinuitei Dascalu Adriana, aceasta a convenit cu judecatorul CV sa pretinda de la Staicu Dinel, in schimbul obtinerii solutiei de admitere a contestatiei in anulare, suma de 1.500.000 euro, sens in care invinuita a purtat, apoi, mai multe discutii pe acest subiect, atat cu susnumitul, cat si cu denuntatoarea RI, iar, in cele din urma, acesta a fost de acord sa dea suma de bani anterior mentionata pentru coruperea magistratilor din completul de judecata.

Privitor la imprejurarile in care s-a perfectat intelegerea de remitere acestui folos, invinuita Dascalu Adriana a precizat ca, dupa ce Staicu Dinel a fost extradat din Ungaria, a convenit cu acesta sa ii redacteze o contestatie in anulare care viza pedeapsa definitiva de 7 ani inchisoare ce ii fusese aplicata in dosarul cu Banca Internationala a Religiilor. A urmat o perioada de timp in care, pe fondul vizitelor repetate facute la locul de detinere, relatia dintre invinuita Dascalu Adriana si inculpatul Staicu Dinel a devenit mai apropiata si au dobandit incredere unul in celalalt, context in care inculpatul i-a transmis invinuitei, prin intermediul martorei denuntatoare RI, ca dorea realizarea unei interventii la instanta, pentru a i se admite contestatia in anulare. In temeiul respectivei solicitari, Dascalu Adriana a discutat acest aspect cu judecatorul CV, obtinand acceptul acestuia de a se implica in facilitarea pronuntarii hotararii favorabile dorite de Staicu Dinel. (...)

Cu aproximativ o saptamana inainte de termenul la care instanta s-a pronuntat in respectivul dosar, Dascalu Adriana a primit de la SM (fratele inculpatului Staicu Dinel) suma de 1.200.000 euro, in prezenta denuntatoarei RI si, in aceleasi imprejurari, i s-a promis ca, in scurt timp, i se va da si diferenta de 300.000 euro, pana la concurenta sumei de 1.500.000 euro convenita. In aceeasi seara in care a primit banii, invinuita Dascalu Adriana s-a deplasat impreuna cu invinuitul Zgabei Giorgel la locuinta invinuitului CF, fiul judecatorului CV, ocazie cu care, potrivit declaratiilor invinuitei, aceasta a remis respectivului magistrat suma de 1.000.000 euro si, totodata, i-a precizat ca Staicu Dinel ar fi dat doar 1.000.000 euro si nu 1.200.000 euro, cum se intamplase in realitate.

In legatura cu aceleasi imprejurari de fapt, Dascalu Adriana a mentionat ca judecatorul CV ar fi sustinut ca va imparti cei 1.000.000 euro cu ceilalti doi judecatori din complet, precum si ca i-ar fi spus aceluiasi magistrat faptul ca Staicu Dinel ii promisese ca va da, in scurt timp, diferenta de bani. Sub acest aspect, invinuita Dascalu Adriana a invocat ca nu isi mai aminteste daca i-a specificat judecatorului, in acele circumstante, ca diferenta de bani pe care trebuia sa o mai primeasca era de 300.000 euro. De asemenea, Dascalu Adriana a declarat ca, din suma de 200.000 euro care a ramas asupra sa, a remis 60.000 euro denuntatoarei RI, iar 140.000 euro si i-a insusit. Totodata, a mentionat ca Staicu Dinel nu i-a mai dat, pana la urma, diferenta de 300.000 euro.

Pe de alta parte, prin declaratia data la 31.07.2013, invinuita Dascalu Adriana a relatat, cu privire la imprejurarile in care s-a stabilit natura folosului pe care Staicu Dinel trebuia sa il dea pentru coruperea judecatorilor in vederea obtinerii solutiei de admitere a contestatiei sale in anulare, faptul ca magistratul CV ar fi pretins suma de 1.000.000 euro. Astfel, initial, CV s-ar fi consultat cu invinuita Dascalu Adriana in privinta cuantumului sumei de bani pe care sa o pretinda de la Staicu Dinel si, dupa ce a aflat de la invinuita ca acesta era dispus, la acea vreme, sa dea suma de 1.500.000 euro pentru a stinge litigiul pe care il avea cu lichidatorii BaNCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR, cea prim mentionata a hotarat ca folosul care sa ii fie remis sa reprezinte 1.000.000 euro, afirmand, in acest sens, ca se impunea sa dea o parte substantiala din bani celorlalte doua colege din completul de judecata. (...)

Prin declaratia data la 31.07.2013, invinuita Dascalu Adriana a revenit asupra depozitiilor sale anterioare, sub aspectul naturii folosului pe care l-a remis judecatorului CV si a precizat ca, din cei 1.200.000 euro care proveneau de la Staicu Dinel, a remis aceluiasi magistrat, cu titlu de mita, suma de 630.000 euro sau 650.000 euro (invinuita a mentionat faptul ca nu isi mai aminteste cu exactitate cat anume) si nu 1.000.000 euro, cum sustinuse anterior. De asemenea, invinuita a declarat ca, initial, CV a afirmat ca Staicu Dinel ar trebui sa dea pentru obtinerea hotararii de admitere a contestatiei sale in anulare suma de 1.000.000 euro, insa, ulterior, a acceptat sa diminueze folosul pretins la suma de 800.000 euro. In acele imprejurari, Dascalu Adriana a remis judecatorului CV suma de 630.000 euro sau 650.000 euro si l-a informat ca, in fapt, primise de la Staicu Dinel o suma mai mare de bani, iar diferenta (pe care nu a specificat-o magistratului) a oprit-o pentru ea si pentru denuntatoarea RI. Invinuita Dascalu Adriana a mai sustinut ca i-ar fi spus judecatorului CV si ca Staicu Dinel a promis sa dea, dupa obtinerea solutiei favorabile dorite, o suma suplimentara de bani, pe care nu a particularizat-o.

In cuprinsul aceleiasi depozitii, invinuita Dascalu Adriana a declarat ca, din cei 1.200.000 euro care fac obiectul cercetarilor efectuate in prezenta cauza, mai detine suma de 400.000 euro, pe care a dat-o, spre pastrare, numitei SM.

In ziua de 31.07.2013, invinuita Dascalu Adriana a preluat de la SM suma de 400.000 euro si, in conformitate cu prevederile art. 96 şi art. 97 C.p.p., a pus-o la dispozitia procurorilor. (...)

Fiind audiat, invinuitul ZGABEI GIORGEL a recunoscut invinuirile care i-au fost aduse, declaratiile sale coroborandu-se cu cele ale invinuitei Dascalu Adriana, dar si cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Cu privire la imprejurarile in care a fost remisa suma de aproximativ 630.000 euro judecatorului CV, in luna februarie 2012, invinuitul a relatat ca, la solicitarea invinuitei Dascalu Adriana, a insotit-o pe aceasta la o adresa situata in zona Mall Vitan, ocazie cu care au transportat o sacosa cu bani. Pe drumul parcurs de la cabinetul de avocat si pana la locuinta invinuitului CF, a aflat de la Dascalu Adriana ca aceasta va remite sacosa cu bani judecatorului CV. La intoarcerea la autoturism, dupa ce a iesit din scara de bloc in care locuia CF, invinuitul Zgabei Giorgel a constatat ca Dascalu Adriana nu mai avea asupra sa sacosa cu bani cu care intrase in acel imobil”.

* Cititi aici incheierea prin care s-a dispus arestarea afaceristului Dinel Staicu