Judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto) ataca Asociatia Magistratilor din Romania, la o zi dupa ce AMR a formulat o plangere administrativa prealabila in care ii solicita presedintelui Traian Basescu revocarea decretului de numire a lui Daniel Morar in functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei, pe motiv ca acesta este nelegal. Cristi Vasilica Danilet, care si-a exprimat in nenumarate randuri admiratia fata de fostul sef al DNA, sustine, intr-un text publicat pe blogul propriu, ca Asociatia Magistratilor din Romania a dat mai multe rateuri in ultimii ani.

Vasilica Danilet acuza AMR ca nu mai reprezinta interesele procurorilor, desi se intituleaza o asociatie a judecatorilor si a procurorilor. Totodata, Danilet sustine ca AMR refuza dialogul, are ocativitate care se rezuma doar la scandal public si a devenit un justitiabil constant in Romania. Nu in ultimul rand, judecatorul revocat din CSM de 1.200 de magistrati da exemple de actiuni la care a luat parte AMR, desi acestea nu aveau legatura cu misiunea sa.

Prezentam in continuare textul lui Cristi Vasilica Danilet:

“Am vazut ca AMR contesta numirea lui Daniel Morar la CCR. Calea aleasa este una judiciara: AMR a formulat plangere prealabila impotriva decretului Presedintelui tarii dupa care, in caz de respingere, se va duce probabil in instanta de contencios administrativ pentru a se anula decretul presedintelui.

Acum, nu vreau sa intru in a analiza si combate argumentele aduse de AMR – as putea sa o fac foarte usor si sa arat daca si in ce conditii poate fi contestat decretul presedintelui in exercitarea atributiei constitutionale de numire a judecatorilor la CCR sau hotararile Parlamentului de numire a judecatorilor la CCR. Altceva vreau insa sa remarc: aceasta organizatie profesionala – din care spun cu mandrie ca am facut parte in perioada 2002-2005, o perioada in care activitatile noastre se derulau strict pentru apararea independentei justitiei si a statutului magistratilor – a luat parte la anumite actiuni ce nu au nicio legatura cu misiunea sa:

- in 2010 a refuzat sa ia in discutie cazul judecatorului Costiniu, membru AMR, desi 413 judecatori si procurori au avut o reactie publica si unica impotriva coruptiei din sistem si AMR are chiar un Consiliu National de Etica special pentru cazuri de acest gen (ulterior, Costiniu a fost condamnat definitiv pentru coruptie),

- dar AMR a gasit necesar sa aiba reactie cu privire la incatusarea celor arestati si banuiti de coruptie (procedura perfect legala si cu privire la care, in martie 2013, CEDO a respins ca inadmisibila o astfel de plangere)

- in 2011 a contestat reprezentativitatea unor membri CSM (desi membrii CSM fusesera alesi legal de colegii lor si confirmati de Senatul Romaniei)

- in vara 2012 a preluat apararea unor inculpati intr-un dosar aflat in curs de solutionare pe rolul ICCJ si a iesit in spatiul public impotriva unor judecatori supremi (toti inculpatii din acel caz, Trofeul Calitatii au fost condamnati definitiv)

- in toamna lui 2012 a contestat calitatea prim-procurorului adjunct al PICCJ de a fi membru CSM (dar hot CSM 918/2012 a fost insa confirmata de instanta prin s.civ 1897/2013 a CAB in dosarul 8118/2/2012)

- in ian 2013 desi nu a demarat procedura de revocare a sustinut necesitatea revocarii acestora pe motivul 'retragerii mandatului de incredere' (or, prin decizia nr. 196/2013 CCR a aratat ca nu exista un asemenea motiv de revocare) si chiar au formulat o actiune in judecata pentru a grabi revocarea (Dosar 1309/2/2013 la Curtea de Apel Bucuresti)

- din contra, in aprilie 2013 a facut o cerere de interventie in procesul deschis de unul dintre cei doi membri CSM revocati, doar cu scopul de a intarzia solutionarea acestuia, afirmand ca hotararile CSM nu ar putea fi contestate (desi in 2004 acest lucru a fost statornicit si de CCR – Decizia nr. 433/2004, si prin modificarile din 2005 aduse legii 317/2004)

- acum contesta calitatea lui Morar de a fi judecator la CCR (desi jurisprudenta instantelor si a CCR e constata cu privire la natura juridica a decretelor prezidentiale) facand alegatii cu privire la probitatea sa profesionala (desi art.18 alin. 2 din Codul deontologic ne interzice acest lucru).

Eu cred ca AMR a dat cateva rateuri impresionante in ultimii ani. Cel mai socant a fost lipsa sa din spatiul public in momentul in care, vara trecuta, judecatori, procurori si membri CSM au fost grav atacati de politic si mass-media controlata politic, desi statutul AMR obliga la reactii ferme. Vad insa ca AMR a devenit un justitiabil constant in instantele din Romania. Si mai vad ca AMR nu manifesta deschidere spre dialog, activitatea sa rezumandu-se la scandal public, contestatii in justitie, opozitie fatisa, partizanat. Desi intitulata asociatie a judecatorilor si a procurorilor, AMR nu pare a mai reprezenta interesele procurorilor din Romania, ci ca mai degraba poarta un razboi cu acestia. De altfel, lucrul acesta a devenit vizibil in momentul in care fostul presedinte al AMR, Mona Pivniceru, a negat dreptul unui procuror de a conduce CSM (desi acest lucru il permite insasi Constitutia), aspect confirmat de actuala conducere a AMR.

Independenta justitiei se reflecta si in dreptul magistratilor la libertatea de opinie si mai ales dreptul de asociere al lor. Dar eu cred ca rostul asociatiilor profesionale nu e sa demonteze sistemul din interior si sa atace magistratii. Ci sa construiasca un sistem responsabil si sa sprijine magistratii. Este un lucru pe care – cu parere de rau o spun – AMR nu o mai face de ceva timp. Inca nu e tarziu ca AMR sa isi indeplineasca rolul pentru magistrati si magistratura, nu impotriva acestora”.