Alegerile de la Consiliul Superior al Magistraturii de vineri, 4 ianuarie 2013, au oferit un spectacol inimaginabil intr-o democratie si intr-un stat european. Cateva persoane cu probleme de imagine, au atacat presa la modul general, fara niciun argument, dovedind ca nu inteleg necesitatea libertatii de exprimare. Faptul ca asemenea atacuri nejustificate la adresa presei vin din partea unor persoane chemate prin lege sa apere valorile fundamentale ale unei democratii nu fac decat sa aduca grave prejudicii imaginii Romaniei. Presedintele Traian Basescu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Doina Stanciu, dar si proaspat aleasa presedinta a CSM, Oana Schmidt-Haineala nu au ezitat in timpul discursului de la sedinta de vineri a CSM sa atace vehement institutiile de presa si activitatea unor jurnalisti, despre care Traian Basescu a spus ca reprezinta un atentat la siguranta nationala. De altfel, Presedintele Traian Basescu i-a sugerat ministrului Justitiei Mona Pivniceru sa adopte o atitudine fata de pozitia presei in ceea ce priveste justitia.

La randul ei, judecatoarea Livia Doina Stanciu a afirmat ca presa a lansat in ultimul an multe atacuri la adresa CSM, multe dintre ele bazandu-se, spune presedinta CSM, pe fapte inexistente sau pe opinii subiective si tendentioase, care aveau ca scop impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii de a-si exercita corect atributiile constitutionale, acuze pentru care nu a adus niciun argument.

Oana Schmidt-Haineala, noua presedinta a Consiliului Superior al Magistraturii s-a plans in timpul sustinerii proiectului cu care a candidat la sefia CSM de atacurile mediatice la care a fost supusa impreuna cu alti membri ai institutiei in ultimul an. Oana Schmidt-Haineala a evidentiat faptul ca in anul 2012 a fost victima unor manipulari mediatice care au avut scopul de a discredita membrii Consiliului dar si institutia. Proaspat alesa presedinta a CSM a marturisit in timpul discursului ca au fost atinse orgoliile unor membri CSM, iar rezistenta la linsajul mediatic a reprezentat o adevarata provocare, precizand ca a actionat intotdeauna cu buna credinta: "Ne-am confruntat cu reprize concentrate de manipulari mediatice, cu diferite unitatii de opinii, cu campanii concentrate impotriva institutiei si impotriva unor membrii, dar ceea ce conteaza la sfarsitul zilei, ceea ce conteaza acum cand tragem linie este faptul ca s-a reusit mentinerea stabilitatii sistemului de justitie si a independentei acestuia in fata unei imperative de moment. Consider ca sistemul de justitie a prezentat in cursul acestui an dovada existentei unor mecanisme de protectie si ca am reusit sa ne bolidam pozitia, atat noi ca sistem judiciar, cat si noi ca si institutie".

Oana Schmidt-Haineala: „Intotdeauna am actionat in buna credinta“

Pe de alta parte, procuroarea Oana Schmidt-Haineala a sustinut ca in anul 2013 este nevoie de o comunicare publica rationala si echilibrata, si nu emotionala. Aceasta sustine ca in 2012 s-a incercat tratarea rationala a atacurilor mediatice la care au fost supusi membrii CSM si institutia in sine, insa a fost destul de greu sa reziste „turbuentelor mediatice“: “Este un aspect care ar trebui abordat si pe care vreau sa il mentionez aici. Este acela al comunicarii publice, dar si al relationarii interne. Reiau ce am spus in proiectul de anul trecut, ca principiul de baza care trebuie sa guverneze comunicarea publica este acela al adoptarii unei strategii de comunicare rationale si echilibrate si nu emotionale. Este foarte greu, sigur. Atunci cand esti supus unui linsaj mediatic, este destul de greu sa faci chestiunea asta. Am incercat fiecare din noi sa facem lucrul asta, asa cum ne-am priceput mai bine. Ceea ce este cert este ca intotdeauna am actionat in buna credinta. Comunicarea publica in contextul turbulentelor mediatice a fost o adevarata provocare anul trecut. A fost o experienta foarte interesanta pentru noi. Dar in general, ce nu te omoara te face mai puternic. Comunicarea publica a Consiliului trebuie sa sustina aspectele esentiale pentru misiunea strategica a institutiei, aceea de garant al independentei justitiei, si sa se pozitioneze, sa se mentina intr-un registru constitutional. Dar in acelasi timp, comunicare trebuie sa fie ferma si prompta. Uneori trecerea unei perioade de timp intre momentul aparitiei unei imprejurari care justifica o reactiei publica si aparitia acestei reactii face ca efectul reactiei sa se dilueze pana la inexistenta. Trebuie sa fim constienti de riscul acesta, dincolo de orgolii si dincolo de orice altceva. Strategia noastra de comunicare trebuie implementata si de purtatorii de cuvant de la instante si parchete, de altfel procurorul general a adoptat un ordin cu ghidul nostru de comunicare si acum este obligatoriu pentru parchetele din tara, la fel si in instante“.

Presedinta CSM lanseaza atacuri la colegii din Consiliu. Haineala crede ca „unii dintre noi ar trebui sa trezeasca niste asperitati“

In acelasi timp, noua presedinta CSM a dezvaluit ca si in interiorul CSM, intre membrii Consiliului, exista anumite probleme de comunicare: „Nu pot sa spun cat de importanta este comunicare intre membrii CSM si intre membrii CSM si stuff-ul tehnic al Consiliului. Aici sigur ca tine de personalitatea fiecaruia si poate ca unii dintre noi trebuie sa mai trezeasca niste asperitati intr-o masura mai mare sau mai mica, in puncte esentiale sau neesentiale. Este un organ deliberativ de decizii, iar atunci clar deciziile trebuie sa fie comune. Referitor la comunicarea documentelor de sedinta pe site, cred ca transparenta trebuie asigurata, documentele trebuie publicate, dar in acelasi timp cred ca trebuie sa ne uitam putin la respectarea legislatiei datelor cu caracter personal si respectarea confidentialitatii unor lucrari. Nu este de dorit ca anumire date personale sa apara pe site, sigur din bune intentii. Lasand la o parte orice element de strategie a comunicarii si orice teorie a comunicarii, aceasta trebuie sa se faca in primul rand cu sinceritate, cu corectitudine si daca respectam aceste doua coordonate cred ca impachetarea comunicarii este secundara continutului. Important este sa ne facem datoria, sa obtinem rezultate, si la sfarsitul zilei sa putem spune ca ne-am facut datoria“.

Livia Doina Stanciu: unele posturi de televiziune au facut campanii mediatice agresive si cu fapte inexistente impotriva CSM

La fel ca si procuroarea Oana Schmidt-Haineala, presedinta ICCJ Livia Doina Stanciu considera ca in anul 2012 mass-media a incercat, de cele mai multe ori nejustificat dar agresiv, sa impiedice CSM sa isi defasoare activitatea: “Membrii CSM au fost atacati extrem de grav de unele posturi de televiziune, la care care s-au facut campanii mediatice extrem de agresive, cu atacuri atat personale, cat si institutionale la adresa multora dintre membrii Consiliului, atacuri in care se facea referire fie la fapte inexistente, fie se bazau pe opinii subiective si evident tendentioase, incercandu-se practic sa fie impiedicat CSM sa exercite in conditii corecte, legale, atributia constitutionala pe care are. In acest fel se incerca sa se impiedice CSM sa isi exercite atributiile. Sper sa fiu auzita nu numai de membrii CSM, dar as dori sa fiu auzita si de reprezentantii celorlalte institutii ale statului. Daca vrem sa avem o justitie independenta trebuie ca si celelalte puteri sa inteleaga ca acest lucru inseamna complementaritate, colaborare“.

Traian Basescu spune ca „cei care se revendica a fi a patra putere in stat“ lanseaza atacuri la adresa CCR, DNA si CSM pentru satisfacerea unor interese

Totodata, si Presedintele Traian Basescu a atacat institutiile de presa, in special anumite posturi de televiziune, pe care le considera o vulnerabilitate la siguranta nationala, in conditiile in care, potrivit Presedintelui, atacurile unor institutii precum Curtea Constitutionala, Directia Nationala Anticoruptie sau CSM, urmareau satisfacerea unor interese proprii ale trusturilor: "Sunt trusturi mass-media care sunt vulnerabilitati la siguranta nationala si ma refeream la discreditarea unor institutii. Ce s-a intamplat anul trecut confirma pe deplin aceasta afirmatie. Sunt trusturi de media interesate in discreditarea unor institutii, ca-s de la Curtea Constitutionala, ca-s de la DNA, ca-s de la CSM, lucrurile merg bine in ghilimele cu discreditarea. Consider ca este cea mai dramatica si negativa evolutie din ultimii ani si pasi inapoi facuti de cei care se revendica a fi a patra putere in stat atat timp cat ei, parte din ei, pentru ca nu toti ziaristii sunt aici, nu toate trusturile media sunt aici, dar cand pentru satisfacerea intereselor de discreditarea magistratilor unele trusturi media utilizeaza mijloace de influenta infinit mai mari decat are sistemul judiciar.

Cand un trust mass-media ia judecatori Curtii Constitutionale, judecatori, procurori din CSM, din Inalta Curte din parchete si ii toaca de dimineata pana seara in batalia de discreditare a institutiilor lucrurile sunt grave si poate ca, fiind si doamna ministru aici, poate gasim o solutie de protejare a justitiei de astfel de atacuri. Cu atat mai mult cu cat justitia are propriul ei sistem de justitie interna. Are Inspectie, are hotararile CSM care sunt executorii si pot fi atacate la Inalta Curte. Justitia se autoregleaza. Atunci nu este nevoie de campanii de discreditare a unui sistem pentru ca de fapt lucrurile, intentia a fost sa distribuie incredere pe intregul sistem. Nicio grupare de tip mafiot nu are nevoie de o justitie puternica. E cea mai mare teama a ei. Sa nu avem justitie puternica sau justitie credibila".