Dupa ce s-a creat un imens scandal pe modificarile la Codul penal facute in Parlament, judecatorii Curtii Constitutionale au decis, miercuri, 15 ianuarie 2014,in unanimitate, ca ele sunt neconstitutionale. In decembrie 2013, in premiera, Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si Partidul Democrat Liberal, au depus la CCR, sesizari referitoare la conflictul de interese, definitia functionarului public si prejudiciul cauzat prin comiterea de infractiuni.

Cele trei sesizari formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Partidul Democrat Liberal cu privire la modificarile aduse de Parlament Codului Penal au fost luate in dezbatere in 15 ianuarie 2014. Dupa cum se stie, Camera Deputatilor a aprobat pe 10 decembrie, anul trecut, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „impotriva” si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat in octombrie 2012. Noul Cod penal va intra in vigoare la data de 1 februarie 2014.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean (foto), a declarat inainte de sedinta in care au fost dezbatute sesizarile privind modificarile Codului Penal, ca este „o tema grea”, deoarece sesizarea ICCJ este facuta de 96 de judecatori, iar membrii CCR vor trebui sa fie cel putin pe masura asteptarilor acestora. Augustin Zegrean a mai declarat ca situatia functionarilor publici este reglementata intr-o lege, dar Codul Penal are o alta viziune asupra acestei categorii: "Aici este, pana la urma, un joc de cuvinte. Ei spun ca nu sunt functionari publici, nu aceasta este tema aici in discutia asta. Problema este ca situatia functionarilor publici este reglementata intr-o lege a functionarilor publici, dar aici este vorba de functionari publici in general. Codul Penal are o alta viziune asupra functionarilor publici. O sa deslusim asta".

ICCJ si PDL jubileaza

Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala pe 12 decembrie 2013, precizand in actul transmis CCR ca modificarile aduse Codului Penal, in urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputand fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.

Judecatorii ICCJ au aratat ca modificarea legii, in sensul ca sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbarile aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept". Conform deciziei ICCJ de sesizare a CCR, diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile Codului penal nu are o „justificare obiectiva si rezonabila”, in conditiile in care conduce la „excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”.

Decizia de sesizare a Curtii Constitutionale a fost luata de Sectiile Unite ale instantei supreme la doua zile dupa adoptarea modificarilor de catre Camera Deputatilor.

Pe de alta parte, PDL a contestat faptul ca proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu in cazul in care acestea vizeaza activitatea organizarii judecatoresti. Presedintele democrat-liberalilor, Vasile Blaga, a criticat si faptul ca sedinta Comisiei Juridice in care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul noptii si ca reprezentantii PDL nu au fost anuntati.

Istoria scandalului

Modificarile aduse Codului Penal adoptate de Camera Deputatilor pe 10 decembrie 2013 au provocat un imens scandal la finele anului trecut. Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati. Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt „dramatice” si „darama 10 ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie”, precum DNA sau ANI.

Pe acelasi ton, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.

Bineinteles ca si presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a reactionat iritat subliniind public faptul ca “se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati”.

De asemenea, pe frontul comun a aparut si CSM, care a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca institutia nu si-a dat avizul pentru aceste modificari, desi Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.

*Cititi aici comunicatul CCR