Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto stanga), fost judecator si fost membru CSM, ii preda o lectie de drept Procurorului General Augustin Lazar (foto dreapta), dupa ce acesta a sustinut ca ministrul Justitiei nu a respectat regulamentul CSM la procedura de revocare a Laurei Kovesi, intrebandu-se daca Executivul poate sa se erijeze in acelasi timp "in denuntator si apoi in evaluator".

Toni Neacsu arata intr-o postare facuta pe Facebook ca potrivit art. 21 pct. 2/1 din Regulamentul CSM, pe care Lazar l-a confundat cu art. 24 ind 1, Sectiile CSM au competenta de a revoca judecatorii si procurorii din functiiile de conducere pentru motivul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor de conducere, cu exceptia celor la varf, unde revocarea nu se face de CSM: “E si la mintea cocosului ca atat timp cat revocarea procurorului-sef DNA se face de catre Presedintele Romaniei, organul care da doar un aviz nu poate reglementa in Regulamentul propriu, care nu e lege ci o hotarare interna, care e procedura pe care Presedintele sau ministrul justitiei ar fi obligati s-o respecte”.
Toni Neacsu se intreaba daca e vorba doar de rea-credinta in ceea ce priveste sustinerea Procurorului General, sau este vorba de ceva mai mult, iar Augustin Lazar chiar crede sincer in interpretarea pe care a dat-o, “de tot rasul pentru orice jurist cat de cat scuturat”.

Iata punctul de vedere al avocatului Toni Neacsu:

“Cand citesc astfel de grozavii aproape ca-mi vine sa cred ca nu e numai rea-credinta si dezinformare crasa. Si bineinteles nimeni din presa nu a pus mana sa citeasca acest fatidic art. 24 ind 1 din regulamentul CSM, invocat nefericit de primul procuror al tarii.
In realitate nu e art. 24 ind 1 ci art. 21 ind 1 (hai sa intelegem aceasta eroare de citare), iar in al doilea rand aceasta procedura se refera exclusiv la revocarea judecatorilor si procurorilor din functiile de conducere care sunt de competenta CSM, adica cele dispuse de CSM.

Vad ca nici ministrul Tudorel Toader nu a citit regulamentul, pentru ca altfel raspunsul pentru procurorul general trebuia sa constea in a-l trimite scolareste la texte nu in a invoca direct legea (ceea ce nu e neaparat gresit).

Deci, potrivit art. 21 pct. 2/1 din Regulamentul CSM, Sectiile CSM au competenta de a revoca judecatorii si procurorii din functiiile de conducere pentru motivul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor de conducere. Este vorba de toate functiile de conducere din sistem (presedinti de judecatorii, tribunale, curti de apel, prim-procurori ale parchetelor similare), cu exceptia celor la varf, unde revocarea nu se face de CSM.
Ei bine, acest atat de invocat art. 21/1 din regulament detaliaza exclusiv procedura de revocare din aceste functii care sunt in competenta exclusiva a CSM. Ambele articole suntin capitotlul intitulat Atributiile Consiliului, fiind vorba aici de atributiile de revocare pe care le are potrivit legii.

E si la mintea cocosului ca atat timp cat revocarea procurorului-sef DNA se face de catre Presedintele Romaniei, organul care da doar un aviz nu poate reglementa in Regulamentul propriu, care nu e lege ci o hotarare interna, care e procedura pe care Presedintele sau ministrul justitiei ar fi obligati s-o respecte.

Repet, nici nu stiu daca intr-adevar e vorba doar de rea-credinta sau e ceva mai mult, iar procurorul general chiar crede sincer in interpretarea pe care a dat-o, de tot rasul pentru orice jurist cat de cat scuturat”.

Iata declaratiile facute de Augustin Lazar:

"Aceasta intrebare am pus-o eu. A fost provocarea, tema pe care am pus-o in dezbatere. Este bine-cunoscut ca exista art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare si functionare a CSM, prin care se reglementeaza pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-sef. De la sesizare pana la verificarea de catre Inspectia Judiciara. Apoi, punerea in discutie in sectia de profil, daca este procuror sau judecator, apoi se cer apararile celui in cauza. Se aduce la cunostinta si se poate face verificarea apararilor. Dupa care, sectia dispune sau nu revocarea. Cel in cauza are posibilitatea sa atace hotararea sectiei la plen iar dupa plen are posibilitatea sa se adreseze Sectiei de contencios a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prin urmare, este o procedura foarte elaborata iar eu am intrebat in Sectia de procurori daca exista posibilitatea, daca este permis ca Executivul sa intervina peste aceasta procedura si daca poate sa o neglijeze si sa faca propria evaluare. Adica, Executivul sa se erijeze in acelasi timp in denuntator si apoi in evaluator, in judecator al situatiei, pentru a cere in continuare revocarea unui magistrat cu functie de conducere. Raspunsul nostru este ca nu poate, fiindca ar trece linia rosie a separatiei puterilor in stat".