Lumea Justitiei dezvaluia in editia din 12 iulie 2021 cum Romania este pe punctul de a ajunge in situatia de a nu mai putea exploata zacamantul aurifer de la Rosia Montana, pierzand nu doar cele 30 miliarde euro, cat valoareaza aurul din subteran, dar si de a deveni buna de plata a 6 miliarde euro daune la ICSID Washington, dupa ce in mod abuziv au fost introduse sute de hectare de teren descarcate arheologic, ca fiind patrimoniu mondial cu interes arheologic (Click aici pentru a citi). In aceasta editie va prezentam ce om politic, lider de partid, fost presedinte USB, iar apoi USR, si-a bagat coada in acest proiect si cine a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a bloca exploatarile de la Rosia Montana. Este vorba despre vestitul Nicusor Dan, astazi primar general al Capitalei, care incepand cu 2011, alaturi de o haita de ONG-uri specializate pe "mediu" a incercat din rasputeri sa anuleze in justitie certificatul de descarcare pe zona Carnic, sub care se afla grosul zacamantului aurifer de la Rosia Montana estimat la circa 300 tone aur si 1.500 tone argint.

Aceasta desi nu avea calitate, iar demersurile lor au fost nu doar abuzive si mincinoase, ci si neintemeiate, fiind calificate ca atare de instanta de judecata.

Amintim ca Nicusor Dan a fost finantat de-a lungul timpului de fundatiile omului de afaceri George Soros, cunoscut ca unul dintre principalii oponenti ai proiectului prin care Romania ar putea sa scoata din propriul subsol aur in valoare de peste 30 miliarde euro.

Nicusor Dan s-a dus personal in instanta sa blocheze Rosia Montana

In demersurile sale pentru blocarea proiectului Rosia Montanta prin Asociatia Salvati Bucurestiul Nicusor Dan a cerut in instanta, personal, prezentandu-se la fiecare termen de judecata, sa fie anulat tocmai certificatul care atesta ca sute de hectare de teren de la Rosia Montana care au fost introduse abuziv in dosarul UNESCO (de catre fosta ministresa a Culturii Corina Suteu) au fost deja descarcate arheologic si nu mai prezinta valoare patrimoniala arheologica.

Aceste date sunt atestate in Certificatul de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011 emis de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Judetului Alba si aprobat de Comisia Nationala de Arheologice in 12.07.2011 – in care s-a retinut ca "s-a realizat descarcarea arheologica pe terenul aflat in comuna Rosia Montana, judetul Alba, aflat in proprietatea Comunei Rosia Montana si a Statului Roman", obiectivul Raportului vizand Comuna Rosia Montana, judetul Alba, Sectorul de Exploatari Miniere Rosia Montana – Masivul Carnic.

ONG-urile de "mediu" au vrut blocarea exploatarii aurifere

La circa doua luni de la acest moment, in septembrie 2011, trei asociatii "de mediu", respectiv Asociatia Salvati Bucurestiul, prin Nicusor Dan personal, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu si Asociatia, condus de Stefania Simion (care astazi ocupa, intamplator, functia de consilier personal al lui Nicusor Dan la Primaria Capitalei, fiind insarcinata cu probleme juridice si de mediu) si Asociatia Aurarilor Alburus Maior Rosia Montana (condusa de Eugen David) au atacat la Tribunalul Cluj Certificatul de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011, cerand anularea acestuia, cu motivatia ca "perimetrul Masivului Carnic, Rosia Montana, judetul Alba a fost protejat incepand din anul 2000, ca o zona de patrimoniu arheologic reperat, in considerarea existentei in aceasta zona a unor galerii miniere romane".

Nefiind singurele galerii romane din zona, cele trei asociatii, in frunte cu Nicusor Dan au motivat necesitatea anularii Certificatului de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011 prin faptul ca respectivele galerii romane ale exploatarilor miniere aurifere sunt "mentionate in Anexa III la Legea 5/2000", adica niste hrube in care nu intra nimeni, reprezinta "valori de patrimoniu de arhitectura industriala, cai de comunicatii" si sunt "cele mai mari centre ale lumii romane", motiv pentru care este necesara conservarea acestora prin lucrari de restaurare, lucrari de conservare si amenajare pentru a putea fi vizitate de catre public.

Mai mult, Asociatia Salvati Bucurestiul si celelalte doua asociatii au sustinut inclusiv faptul ca Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011 ar trebui anulat si pentru ca a fost emis "pe o suprafata necercetata arheologic exaustiv" indicand faptul ca lucrarile moderne din Masivul Carnic nu au constituit un obiectiv al cercetarilor arheologice preventive din acest masiv si nu au fost datate cu certitudine.

Dupa stramutare, nu le-a mai mers pasienta

Dosarul s-a judecat pana la data de 18 noimebrie 2013 la Tribunalul Cluj, insa ca urmare a admiterii unei cereri de stramutare, cauza a fost mutata la Tribunalul Buzau, unde a fost si solutionat, la data de 10 decembrie 2020 prin sentinta nr. 770/2020 pronuntata de judecatoarea Elena Gianina Vasii in dosarul nr. 8243/117/2011. Aici, la Tribunalul Buzau, dupa mai multe renuntari la judecata si repuneri pe rol, judecatoarea Elena Gianina Vasii a decis respingerea cererii formulate de asociatia lui Nicusor Dan si a celorlalte doua asociatii, solutia ramanand definitiva.

In motivarea respingerii actiunii celor trei ONG-uri "de mediu" judecatoarea Vasii de la Tribunalul Buzau a subliniat ca nu se pot retine ca fiind intemeiate sustinerile oengistilor, privitoare la nelegalitatea Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011, invocand in acest sens concluziile specialistului in istoria medievala prof.dr Pop Ioan-Aurel, in prezent presedinte al Academiei Romane, care a fost numit in cauza pentru a raspunde la intrebarile de specialitate privitoare la obiectivul Rosia Montana.

Astfel, instanta a retinut ca actiunea ONG-urilor "de mediu" de a bloca proiectul pe motiv ca acesta a fost emis pe o suprafata necercetata arheologic exhaustiv este netemeinica, de vreme ce o eventuala descarcare arheologica nu ar insemna ca "eventualele elemente de patrimoniu ar fi definitiv pierdute, ci, asa cum s-a aratat de catre dl prof univ. Ioan-Aurel Pop, executarea unor lucrari de constructii ar putea avea ca rezultat chiar deschiderea unor cai de acces, iar atat timp cat astfel de lucrari nu se pot efectua decat sub supraveghere arheologica, elementele de patrimoniu vor putea fi astfel cercetate".

Extrem de important este si faptul ca, astfel cum a retinut prima instanta sesizata, respectiv Tribunalul Cluj, Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011 fusese analizat si aprobat de catre Comisia Nationala de Arheologie in 12.07.2011, fiind indeplinite astfel conditiile prevazute la disp.art. 6 alin. 2 din OG 43/2000: "In vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. 5, pentru siturile aflate in zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate in grupa A din Lista monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare aflate in alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale de Arheologice".

Si la Rosia Montana, Nicusor umbla tot cu certificate de urbanism

Totusi, trebuie tinut cont in acest context, data fiind situatia Rosiei Montana, si legislatia in materie, respectiv trimiterea pe care instanta o face la prevederile OG 43/2000. Sustinem aceasta intrucatt in cuprinsul acestui act normativ este foarte clar explicata importanta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, precum si efectele acestuia.

Iata, spre exemplu, ce preve art. 5 alin. 2) si 3) din OG 43/2000:

Alin. 2): "Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren in care a fost evidentiat patrimoniul arhelogic poate fi redat activitatilor umane curente.

Alin. 3): Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis in conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic".

In ciuda acestor prevederi extrem de clare, oengistii "de mediu", cu Nicusor Dan de la Asociatia Salvati Bucurestiul, au invocat in instanta necesitatea eliberarii unui nou certificat de urbanism de catre investitorul de la Rosia Montana, respectiv RMGC, intrucat acest ar fi o conditie prealabila emiterii certificatului de descarcare arheologica. Practic, la Rosia Montana s-a mers pe reteta aplicata de Nicusor Dan in instantele din Capitala pe unde prin Asociatia Salvati Bucurestiul actualul edil devenea parte in procese si unde cerea tot felul de PUZ-uri si certificate de urbanism.

Numai ca de aceasta data, in cazul Rosia Montana, instanta a retinut ca neintemeiate sutinerile oengistilor cu o motivatie dupa :

"Un prim aspect de nelegalitate invocat a vizat momentul la care s-a desfasurat cercetarea arheologica a Masivului Carnic, sustinand, in esenta, ca, dupa finalizarea acesteia, toate galeriile din Masivul Carnic au fost clasate ca monument istoric clasa A. Beneficiind astfel de un regim de protectie nou, era necesar a se urma o procedura diferita de cercetare, investitorul (RMGC) trebuind sa obtina un nou cetificat de urbanism, care sa listeze galeriile romane, medievale si moderne din Masivul Carnic ca monumente istorice, cu necesitatea obtinerii avizului Ministerului Culturii si Patrimoniului Cultural National (...)

In raport de situatia din prezenta cauza, din coroborarea celor de mai sus reiese ca cercetarea arheologica preventiva se poate realiza atat in zone cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat (asadar, in care au fost descoperite bunuri arheologice clasate in Lista monumentelor istorice), cat si in zone cu patrimoniu arheologic reperat (cu privire la care informatiile sau studiile stiintifice atesta posibilitatea identificarii unor bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic). (...)

Au sustinut reclamantii faptul ca, urmare clasarii Masivului Carnic in Lista monumentelor istorice, prin Ordinul nr. 2361/2010, investitorul trebuie sa obtina un nou certificat de urbanism.

Instanta nu poate retine ca intemeiate aceste sustineri. Astfel, pe de o parte, asa cum s-a aratat deja, cercetarea arheologica (preventiva sau nu) nu difera in raport de bunurile situate in zonele cercetate, iar pe de alta parte, dispozitiile invocate de reclamanti nu sunt aplicabile in modalitatea sustinuta de acestia. (...)

In plus, faptul ca certificatul de urbanism de care fac vorbire reclamantii nu constituie o conditie prealabila emiterii certificatului de descarcare arheologica reiese si din modul in care este structurata susmentionata Metodologie. Astfel, cercetarea arheologica preventiva este reglementata la punctul III din Metodologie care, la art. 11-17, stabileste conditiile in care se realizeaza cercetarea arheologica preventiva si care se finalizeaza prin intocmirea unui Raport. Nici punctul III, nici punctul IV sl Metodologiei (intitulat 'Emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica') nu obliga la emiterea unui certificat de urbanism ca si conditie prealabila emiterii certificatului de descarcare de sarcina arheologica".

ONG-urile "de mediu" stiu mai bine decat specialistii

Un alt motiv de nelegalitate al certificatului contestat, invocat de cele trei ONG-uri a fost faptul ca respectivul Certificat de descarcare de sarcina arheologica nr. 9/2011 a fost emis pe o suprafata necercetata arheologic exhaustiv, cu referire la faptul ca:

a) lucrarile moderne nu au constituit un obiectiv al cercetarilor arheologice si nu au fost nici macar datate cu certitudine;

b)zone vaste de lucrari miniere romane nu au fost cercetate pe motiv ca nu vor fi afectate de viitoare cariera, aflandu-se in afara perimetrului de exploatare.

Referitor la prima teza, judecatoarea Vasii de la Tribunalul Buzau a punctat faptul ca "in masura in care lucrarile moderne nu ar fi fost cercetate, o descriere amanuntita, o topografiere a acestroa astfel cum au fost realizate in cuprinsul Raportului nu ar fi fost posibila". De asemenea, prof. dr. Ioan Aurel Pop a precizat in Raportul sau depus la dosarul cauzei faptul ca nu a identificat "niciun element din care sa rezulte ca in Masivul Carnic exista tronsoane de lucrari moderne care sa nu fi fost cercetate de catre echipa de arheologic (fara a include aici zonele in care accesul a fost limitat din motive de siguranta)".

Cu alte cuvinte, Nicusor & Co au contestat ca nu s-a realizat ceea ce era deja pe hartie!

In ce priveste zonele vaste de lucrari miniere romane, respectiv sectoarele de galerii antice Carnic 16-25 despre care care cele trei asociatii au sustinut ca nu sunt suficient cercetate, prof.dr. Ioan Aurel Pop le-a daramat intreaga constructie cu o motivatie simpla: "singurii indreptati sa faca asemenea judecati profesionale, pe baza rapoartelor de cercetare care le sunt prezentate" sunt membrii Comisiei Nationale de Arheologie.

De asemenea, prof.dr. Ioan Aurel Pop a subliniat ca "niciun arheolog nu poate garanta caracterul exhaustiv, absolut al cercetarilor". Bine ca au putut oengistii "de mediu"!

In atare conditii, judecatoarea Vasii de la Tribunalul Buzau a conchis ca cercetarea arheologica a fost realizata de arheologi atestati, inscrisi in Registrul Arheologilor din Romania, participand alaturi de acestia si specialisti, conform prevederilor OG 43/2000.

Nicusor a contestat inclusiv Comisia Nationala de Arheologie

De noapte mintii, printre motivele invocate in fata instantei pentru a anula Certificatul de descarcare de sarcina arheologica nr. 9/2011, cele trei ONG-uri au contestat inclusiv regulamentul de functionare al Comisiei Nationale de Arheologie, pe motiv ca nu a fost aprobat prin ordin al ministrului Culturii, publicat in Monitoriul Oficial, astfel ca este lovit de nulitate, neintrunind conditiile de forma si de fond. Categoric, Tribunalul Buzau a respins ca neintemeiate si aceste cereri, explicandu-le asociatiilor "de mediu" urmatoarele: "Conditia publicarii in Monitorul Oficial in vederea intrarii in vigoare este prevazuta in lege doar in privinta ordinelor (actelor administrative) cu caracter normativ".

Or "contrar celor sustinute de reclamanti, este mai mult decat evident ca Ordinul prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei Nationale de Arheologie nu produce efecte erga omnes", iar Comisia Nationala de Arheologie, nefiind autoritate publica, nu emite acte administrative!

Logica argumentarii solutiei de respingere a actiunii formulate de Asociatia Salvati Bucurestiul, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu si Asociatia si Asociatia Aurarilor Alburus Maior Rosia Montana oferita de instanta a fost fara echivoc, aceasta ramanand definitiva.

Cititi in continuare pasaje din motivarea Sentintei nr. 770/2020 pronuntata de judecatoarea Elena Gianina Vasii in dosarul nr. 8243/117/2011:

Sursa foto 1: AGERPRES